[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-104

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-104
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #104

20 de grile din Bolile vasculare, Arsurile, Căile biliare, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Despre inelul femural sunt adevărate:

a) este limitat anterior de ligamentul inghinal
b) este limitat posterior de ligamentul pectineal (Cooper)
c) este limitat medial de ligamentul lacunar (Gimbernat)
d) este limitat lateral de vena femurală
e) prin el trec în coapsă artera și nervul femural

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Inelul femural este delimitat anterior de ligamentul inghinal, posterior de ligamentul pectineal (Cooper), medial de ligamentul lacunar (Gimbernat) și lateral de vena femurală. Canalul femural este compartimentul medial al tecii femurale și conține doar limfatice și țesut grăsos (cu ganglionul Cloquet); artera se află lateral de venă, iar nervul femural în afara tecii vasculare. (Tematica: Lawrence, cap. $11$ — Herniile peretelui abdominal, p. $125$–$138$.)

2. Pot cauza colangita acută:

a) stricturile biliare benigne, de exemplu postoperatorii
b) colecistita acută izolată, fără obstrucție a căii biliare principale
c) parazitozele căilor biliare
d) obstrucția malignă a căii biliare principale
e) manevrele instrumentale pe o cale biliară obstruată, ca ERCP-ul

Răspunsuri corecte: a), c), d), e)

Colangita apare când bila stagnează și se infectează deasupra unui obstacol: calculi, stricturi benigne, tumori, paraziți sau manevre pe o cale obstruată (ERCP, colangiografie). Colecistita acută afectează vezica biliară; fără obstrucția căii biliare principale nu produce colangită. (Tematica: Lawrence, cap. $16$ — Căile biliare, p. $242$–$255$.)

3. Despre fiziopatologia și cauzele bolii arteriale periferice sunt adevărate:

a) tromboangeita obliterantă (boala Buerger) apare la vârstnicii nefumători
b) sindromul de compresiune a arterei poplitee apare la vârstnicii sedentari
c) ateroscleroza este cauza cea mai frecventă
d) boala chistică adventicială a arterei poplitee este o cauză neaterosclerotică de claudicație
e) conform legii lui Poiseuille, debitul variază cu raza vasului la puterea a $4$-a, astfel că o îngustare mică reduce mult fluxul

Răspunsuri corecte: c), d), e)

Precizările Ministerului Sănătății din $2026$ corectează Lawrence p. $520$: debitul depinde de raza vasului la puterea a $4$-a (nu de „pătratul razei”), iar cauza neaterosclerotică menționată este boala chistică adventicială (nu „fibroza chistică”). Ateroscleroza rămâne cauza principală. Sindromul de compresiune a arterei poplitee apare la tineri activi, sportivi, iar boala Buerger la bărbați tineri, mari fumători. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare, p. $520$–$527$.)

4. Despre herniile hiatale paraesofagiene sunt adevărate:

a) se diagnostichează de elecție prin manometrie esofagiană
b) inhibitorii pompei de protoni corectează defectul anatomic
c) pot produce anemie feriprivă prin eroziuni ale mucoasei gastrice la nivelul hiatusului (leziuni Cameron)
d) tranzitul baritat esogastric arată bine anatomia herniei
e) apar mai ales la adulții tineri, sub $30$ de ani

Răspunsuri corecte: c), d)

Mucoasa gastrică herniată, frecată la nivelul hiatusului, poate dezvolta eroziuni (leziuni Cameron), cu sângerare cronică și anemie feriprivă; tranzitul baritat (sau CT-ul) arată bine anatomia, iar manometria nu este o investigație de diagnostic a herniei. Herniile paraesofagiene apar mai ales la vârstnici. Inhibitorii pompei de protoni reduc aciditatea, dar nu corectează defectul anatomic. (Tematica: Lawrence, cap. $12$ — Esofagul, p. $140$–$142$, $151$–$164$.)

5. În tratamentul colangitei acute:

a) drenajul transhepatic percutan este o alternativă când ERCP-ul nu reușește
b) după rezolvarea unui episod de cauză litiazică se recomandă colecistectomia
c) antibioticele intravenoase, active pe bacilii Gram-negativi și pe anaerobi, se încep precoce
d) colecistostomia percutană este drenajul de elecție al calculilor din calea biliară principală
e) drenajul biliar se amână până la normalizarea bilirubinei

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Tratamentul asociază antibiotice precoce și drenajul căii biliare, cu atât mai urgent cu cât boala este mai severă; drenajul se face endoscopic sau, la eșec, transhepatic percutan. Colecistostomia drenează vezica biliară, nu calea biliară principală obstruată. Drenajul nu se amână până la normalizarea bilirubinei, care urmează decompresiei. După episodul litiazic, colecistectomia previne recidiva. (Tematica: Lawrence, cap. $16$ — Căile biliare, p. $242$–$255$.)