[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-100

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-100
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #100

20 de grile din Pediatrie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Tetralogia Fallot cuprinde:

a) defect septal atrial de tip ostium secundum
b) aortă călare pe septul interventricular
c) obstrucția tractului de ejecție al ventriculului drept
d) defect septal ventricular
e) hipertrofie ventriculară stângă

Răspunsuri corecte: b), c), d)

Tetralogia Fallot asociază defectul septal ventricular, aorta călare, obstrucția tractului de ejecție al ventriculului drept (stenoză pulmonară, adesea infundibulară) și hipertrofia ventriculară dreaptă, care dă aspectul radiologic de cord „în sabot”. Defectul septal atrial nu face parte din tetradă, iar hipertrofia este dreaptă, nu stângă. (Tematica: Ganti, cap. $10$ — Pediatrie, p. $212$–$243$.)

2. Despre defectele de tub neural sunt adevărate:

a) suplimentarea cu acid folic înaintea concepției scade riscul
b) mielomeningocelul se asociază rar cu hidrocefalie, deoarece malformația Chiari II lipsește de regulă
c) anencefalia poate permite supraviețuirea îndelungată
d) alfa-fetoproteina crescută în serul matern sau în lichidul amniotic sugerează un defect deschis
e) tratamentul matern cu valproat scade riscul

Răspunsuri corecte: a), d)

Acidul folic periconcepțional scade riscul, iar valproatul matern îl crește. Defectele deschise eliberează alfa-fetoproteină în lichidul amniotic și în serul matern. Mielomeningocelul se asociază frecvent cu malformația Chiari II și hidrocefalie. Anencefalia este letală în primele ore sau zile de viață. (Tematica: Ganti, cap. $10$ — Pediatrie, p. $212$–$243$.)

3. Despre tusea convulsivă (pertussis) sunt adevărate:

a) la sugarul mic se poate manifesta prin apnee sau cianoză, fără chinte tipice
b) faza catarală, cu simptome banale de infecție respiratorie, este cea mai contagioasă
c) toxina pertussis produce o limfocitoză marcată
d) adolescenții și adulții vaccinați în copilărie nu mai pot face boala
e) macrolidul administrat în faza paroxistică scurtează mult durata acceselor de tuse

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Contagiozitatea este maximă în faza catarală, când boala nu este încă recunoscută. Toxina pertussis produce limfocitoză marcată. Sugarii mici pot avea apnee și cianoză în locul chintelor tipice, de aceea sunt grupa cu cel mai mare risc. Macrolidul dat în faza paroxistică scade contagiozitatea, dar nu scurtează semnificativ tusea. Imunitatea după vaccinare scade în timp, de aceea adolescenții și adulții se pot reinfecta. (Tematica: Ganti, cap. $10$ — Pediatrie, p. $212$–$243$.)

4. Despre sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului (boala membranelor hialine) sunt adevărate:

a) radiografia arată un aspect reticulogranular, „de sticlă mată”, cu bronhogramă aeriană
b) este mai frecvent la nou-născuții postmaturi
c) diabetul matern scade riscul, prin maturarea accelerată a plămânului fetal
d) este produs de deficitul de surfactant, mai ales la prematuri
e) corticosteroizii administrați mamei înaintea unei nașteri premature scad riscul

Răspunsuri corecte: a), d), e)

Deficitul de surfactant al prematurului produce colabarea alveolelor, cu aspect radiologic reticulogranular și bronhogramă aeriană. Corticosteroizii antenatali grăbesc maturarea pulmonară. Riscul crește la prematuri și la copiii mamelor diabetice (hiperinsulinemia fetală întârzie sinteza surfactantului); nou-născutul postmatur are mai degrabă risc de aspirație de meconiu. (Tematica: Ganti, cap. $10$ — Pediatrie, p. $212$–$243$.)

5. Despre convulsiile febrile sunt adevărate:

a) au adesea un caracter familial
b) riscul de recurență este mai mic când prima criză apare sub vârsta de un an
c) majoritatea copiilor cu convulsii febrile simple dezvoltă ulterior epilepsie
d) după prima convulsie febrilă simplă se indică tratament antiepileptic de lungă durată, pentru prevenirea recurenței
e) antipireticele administrate în timpul bolii febrile nu previn recurența convulsiilor

Răspunsuri corecte: a), e)

Convulsiile febrile au frecvent istoric familial. Antipireticele scad disconfortul, dar nu previn recurența convulsiilor. Riscul de recurență este mai mare, nu mai mic, când prima criză apare la vârstă mică. Convulsia febrilă simplă nu necesită tratament antiepileptic de durată, iar riscul ulterior de epilepsie rămâne mic. (Tematica: Ganti, cap. $10$ — Pediatrie, p. $212$–$243$.)