[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-093

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-093
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #093

20 de grile din Bolile renale, Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sunt cauze frecvente de boală cronică de rinichi:

a) glomerulonefritele cronice
b) boala polichistică renală autozomal dominantă
c) hipertensiunea arterială (nefroangioscleroza)
d) un calcul renal unic, neobstructiv, asimptomatic
e) nefropatia diabetică

Răspunsuri corecte: a), b), c), e)

Diabetul și hipertensiunea sunt cele mai frecvente cauze, urmate de glomerulonefrite, boala polichistică autozomal dominantă, pielonefrita cronică și uropatia obstructivă. Un calcul unic, neobstructiv și asimptomatic nu afectează funcția renală. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale, p. $1392$–$1405$.)

2. Sugerează deficitul de volum extracelular la examenul clinic:

a) presiunea venoasă jugulară scăzută
b) tahicardia și hipotensiunea posturală
c) scăderea turgorului cutanat și uscăciunea mucoaselor
d) oliguria, cu urină concentrată
e) edemele declive

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Pierderea de sare și apă scade volemia: apar tahicardie, hipotensiune posturală, jugulare colabate, mucoase uscate, turgor scăzut și oligurie. Presiunea venoasă jugulară reflectă presiunea din atriul drept (Precizările Ministerului Sănătății din $2026$ corectează la p. $181$ „atriului stâng” în „atriului drept”). Edemele declive indică un exces, nu un deficit de volum extracelular. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $172$–$190$.)

3. Pot produce hipocalcemie:

a) hiperparatiroidismul primar
b) intoxicația cu vitamina D
c) hipoparatiroidismul după tiroidectomie
d) pancreatita acută
e) sarcoidoza

Răspunsuri corecte: c), d)

Lezarea sau extirparea paratiroidelor în chirurgia tiroidiană produce hipoparatiroidism cu hipocalcemie, iar în pancreatita acută calciul precipită în necroza grăsoasă. Hiperparatiroidismul primar, sarcoidoza (prin calcitriol produs în granuloame) și intoxicația cu vitamina D produc hipercalcemie. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $172$–$190$.)

4. Despre glomerulonefrita acută poststreptococică sunt adevărate:

a) se tratează de elecție cu ciclofosfamidă
b) apare la $1$–$3$ săptămâni după o faringită streptococică sau mai târziu după o infecție cutanată
c) este cea mai frecventă cauză de sindrom nefrotic la adult
d) titrurile ASLO sau anti-DNază B confirmă infecția streptococică recentă
e) biopsia arată depozite mezangiale de IgA ca leziune definitorie

Răspunsuri corecte: b), d)

Glomerulonefrita poststreptococică urmează unei faringite (după $1$–$3$ săptămâni) sau unei infecții cutanate (după un interval mai lung), iar anticorpii antistreptococici dovedesc infecția recentă. Depozitele mezangiale de IgA definesc nefropatia cu IgA; tratamentul este suportiv (sare, diuretice, antihipertensive), iar boala produce un sindrom nefritic, nu este cauza principală a sindromului nefrotic al adultului. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale, p. $1351$–$1368$.)

5. Pot produce cetoacidoză:

a) deficitul sever de insulină din diabetul zaharat
b) consumul de alcool asociat cu înfometare și vărsături
c) înfometarea prelungită
d) tratamentul îndelungat cu diuretice tiazidice în doze mari
e) hiperaldosteronismul primar

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Corpii cetonici se acumulează când lipsa insulinei sau a aportului glucidic mută metabolismul spre oxidarea acizilor grași: în cetoacidoza diabetică, în cetoacidoza alcoolică și, mai ușor, în înfometare. Hiperaldosteronismul și tiazidele produc alcaloză metabolică. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $195$–$202$.)
