[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-092

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-092
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #092

20 de grile din Bolile renale, Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Despre metodele de dializă sunt adevărate:

a) dializa peritoneală se efectuează la domiciliu, de către pacient
b) peritonita este o complicație importantă a dializei peritoneale
c) fistula arteriovenoasă nativă este accesul vascular preferat pentru hemodializă
d) dializa peritoneală necesită un acces vascular arteriovenos
e) cateterul venos central tunelizat este accesul de elecție pe termen lung

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Fistula arteriovenoasă nativă are cele mai puține infecții și tromboze, de aceea se creează din timp; cateterele venoase centrale, cu risc infecțios mare, sunt soluții temporare. Dializa peritoneală folosește peritoneul ca membrană, printr-un cateter abdominal, se face la domiciliu, iar peritonita este complicația ei majoră; nu necesită acces vascular. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale, p. $1392$–$1405$.)

2. Produc acidoză metabolică cu gaură anionică crescută:

a) acidoza lactică
b) acidoza tubulară renală
c) intoxicația cu metanol sau cu etilenglicol
d) insuficiența renală avansată
e) cetoacidoza diabetică

Răspunsuri corecte: a), c), d), e)

Gaura anionică crește când se acumulează anioni nemăsurați: corpi cetonici, lactat, metaboliți ai metanolului și etilenglicolului, sulfați și fosfați în insuficiența renală. În acidoza tubulară renală bicarbonatul pierdut este înlocuit de clor, iar gaura anionică rămâne normală. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $195$–$202$.)

3. Hiponatremia cu volum extracelular crescut (edeme) apare în:

a) insuficiența cardiacă congestivă
b) boala Addison
c) sindromul de secreție inadecvată de ADH
d) ciroza hepatică cu ascită
e) diareea profuză

Răspunsuri corecte: a), d)

În insuficiența cardiacă și în ciroză, volumul circulant efectiv scăzut stimulează ADH și retenția de sare și apă, cu edeme și hiponatremie de diluție. SIADH dă o hiponatremie fără edeme (euvolemică), iar diareea profuză și boala Addison produc hiponatremie cu deficit de volum. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $172$–$190$.)

4. Pot produce alcaloză metabolică:

a) diureticele de ansă sau tiazidice
b) diareea abundentă
c) sindromul Cushing
d) insuficiența renală cronică avansată
e) hiperaldosteronismul primar

Răspunsuri corecte: a), c), e)

Excesul de mineralocorticoizi (hiperaldosteronism, sindrom Cushing) stimulează secreția de H⁺ și K⁺ în tubul colector cortical (Precizările Ministerului Sănătății din $2026$ corectează la p. $202$ „tubul contort distal” în „tubul colector cortical”), iar diureticele produc depleție de volum și clor, cu pierdere de H⁺. Diareea și insuficiența renală avansată produc acidoză metabolică. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $9$ — Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, p. $195$–$202$.)

5. Despre nefropatia cu IgA sunt adevărate:

a) diagnosticul se pune prin biopsie, cu depozite mezangiale de IgA
b) aceeași leziune renală apare în vasculita cu IgA (purpura Henoch-Schönlein)
c) se tratează de primă intenție prin plasmafereză
d) complementul seric este de obicei normal
e) este cea mai frecventă glomerulonefrită primară la nivel mondial

Răspunsuri corecte: a), b), d), e)

Nefropatia cu IgA este cea mai frecventă glomerulonefrită primară, cu depozite mezangiale de IgA la biopsie și complement normal; aceeași leziune renală apare în vasculita cu IgA. Hematuria apare sinfaringitic, la $1$–$2$ zile de la o infecție respiratorie; plasmafereza este un tratament al bolii anti-membrană bazală, nu al nefropatiei cu IgA. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale, p. $1351$–$1368$.)