[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-088

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-088
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #088

20 de grile din Cardiologie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Un salvator laic recunoaște stopul cardiac la un adult prin:

a) lipsa de răspuns la stimulare
b) palparea pulsului carotidian timp de $30$ de secunde, de către salvatorul laic
c) cianoza buzelor
d) prezența midriazei fixe
e) absența respirației normale, inclusiv respirația agonică (gasping)

Răspunsuri corecte: a), e)

Un adult care nu răspunde și nu respiră normal este considerat în stop cardiac; respirația agonică, rară și ineficientă, nu trebuie confundată cu respirația normală. Palparea pulsului este nesigură pentru nespecialiști și întârzie compresiile; midriaza și cianoza nu sunt criterii de recunoaștere. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.)

2. Cresc riscul de endocardită infecțioasă:

a) cardiopatiile congenitale
b) utilizarea de droguri intravenoase
c) dispozitivele intracardiace (stimulatoare, defibrilatoare)
d) boala valvulară degenerativă la vârstnic
e) hipertensiunea arterială esențială

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Endocardita apare pe un endocard lezat sau pe material străin, în prezența unei bacteriemii: utilizarea de droguri intravenoase, cardiopatiile congenitale, dispozitivele intracardiace și valvulopatiile degenerative sunt factori de risc. Hipertensiunea esențială nu lezează endocardul valvular și nu crește riscul de endocardită. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1103$–$1107$.)

3. Caracterizează regurgitarea mitrală cronică severă:

a) zgomotul III prezent
b) suflul pansistolic apexian, iradiat în axilă
c) șocul apexian deplasat lateral și în jos
d) uruitura diastolică apexiană cu întărire presistolică
e) zgomotul I diminuat

Răspunsuri corecte: a), b), c), e)

Regurgitarea mitrală dă un suflu pansistolic la apex, iradiat în axilă, cu zgomot I diminuat; volumul mare care revine în diastolă produce zgomot III, iar dilatarea ventriculului stâng deplasează șocul apexian. Uruitura diastolică cu întărire presistolică este semnul stenozei mitrale. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1091$–$1103$.)

4. Fac parte din cauzele potențial reversibile de stop cardiac, căutate în timpul resuscitării („$\text{4H}$ și $\text{4T}$”):

a) hipotermia
b) hipertensiunea arterială severă
c) tamponada cardiacă
d) intoxicațiile (toxinele)
e) anemia cronică ușoară

Răspunsuri corecte: a), c), d)

Algoritmul de suport vital avansat cere căutarea și corectarea cauzelor reversibile: hipoxia, hipovolemia, hipo- sau hiperpotasemia și alte tulburări metabolice, hipotermia („$\text{4H}$”), respectiv tromboza coronariană sau pulmonară, tamponada cardiacă, toxinele și pneumotoracele în tensiune („$\text{4T}$”). Hipertensiunea arterială și anemia cronică ușoară nu fac parte din această listă. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.)

5. În stopul cardiac cu ritm nondefibrilabil (asistolie sau activitate electrică fără puls):

a) adrenalina se dă cât mai repede după obținerea unei căi venoase sau intraosoase
b) ritmul se reevaluează la fiecare $2$ minute
c) atropina în doză mare se administrează în asistolie, înaintea adrenalinei
d) amiodarona $300$ mg se administrează după al treilea ciclu
e) compresiile toracice continuă între analizele ritmului

Răspunsuri corecte: a), b), e)

În ritmurile nondefibrilabile, compresiile se întrerup doar pentru analiza ritmului la $2$ minute, adrenalina se dă cât mai repede, apoi la $3$–$5$ minute, și se caută cauzele reversibile. Amiodarona se folosește în fibrilația și tahicardia ventriculară fără puls, după al treilea șoc; atropina nu mai face parte din algoritmul asistoliei. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.)