[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-086 > Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-086 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #086 20 de grile din Cardiologie, Pneumologie, Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen. Original, în stilul rezidențiat Medicină ## Teaser gratuit, fără cont 1. Primul inel al „lanțului supraviețuirii” în stopul cardiac este: a) Recunoașterea precoce a stopului și chemarea ajutorului b) Defibrilarea precoce c) Administrarea de adrenalină intravenos sau intraosos, la $3$–$5$ minute d) Îngrijirea postresuscitare e) Resuscitarea cardiopulmonară precoce Răspuns corect: a) Recunoașterea precoce a stopului și chemarea ajutorului Lanțul supraviețuirii începe cu recunoașterea precoce și alertarea serviciului de urgență, continuă cu resuscitarea cardiopulmonară precoce și defibrilarea precoce, și se încheie cu îngrijirea postresuscitare. Adrenalina face parte din suportul vital avansat, nu este un inel al lanțului. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.) 2. Activitatea electrică fără puls se definește prin: a) Tahicardie ventriculară cu puls palpabil și hipotensiune b) Bradicardie sinusală extremă, cu puls slab palpabil c) Ritm organizat pe monitor, fără debit cardiac detectabil d) Absența oricărei activități electrice, cu linie izoelectrică e) Activitate electrică haotică, fără complexe QRS identificabile Răspuns corect: c) Ritm organizat pe monitor, fără debit cardiac detectabil În activitatea electrică fără puls, monitorul arată un ritm organizat, dar contracția nu generează puls; este un ritm nondefibrilabil, tratat cu compresii, adrenalină și corectarea cauzelor reversibile. Activitatea haotică fără complexe identificabile este fibrilația ventriculară, linia izoelectrică este asistolia, iar ritmurile cu puls palpabil nu sunt stop cardiac. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.) 3. Tratamentul definitiv al pericarditei constrictive cronice simptomatice este: a) Pericardiocenteza repetată b) Înlocuirea valvei tricuspide c) Diureticele de ansă în doză mare d) Colchicina pe termen lung e) Pericardiectomia Răspuns corect: e) Pericardiectomia Pericardul îngroșat și rigid împiedică umplerea ventriculară, iar singurul tratament definitiv este îndepărtarea chirurgicală a pericardului. Pericardiocenteza nu are ce drena într-o constricție fără lichid; colchicina și diureticele ameliorează doar simptomele sau formele tranzitorii; valva tricuspidă nu este cauza bolii. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1125$–$1128$.) 4. Cardiomiopatia de stres (takotsubo) se caracterizează prin: a) Infiltrarea miocardului cu amiloid, cu pereți ventriculari îngroșați și voltaj scăzut b) Dilatarea biventriculară progresivă, ireversibilă, cu fracție de ejecție scăzută de durată c) Ocluzia trombotică acută a arterei descendente anterioare, cu necroză transmurală apicală definitivă și cicatrice d) Balonizarea apicală tranzitorie a ventriculului stâng după un stres acut, cu coronare fără stenoze e) Hipertrofia septală asimetrică ereditară, cu obstrucție dinamică în tractul de ejecție Răspuns corect: d) Balonizarea apicală tranzitorie a ventriculului stâng după un stres acut, cu coronare fără stenoze Cardiomiopatia takotsubo apare de obicei la femei după menopauză, după un stres emoțional sau fizic; mimează un sindrom coronarian acut, dar coronarele nu au leziuni obstructive, iar disfuncția apicală se remite în săptămâni. Ocluzia descendentei anterioare definește un infarct; hipertrofia septală ereditară este cardiomiopatia hipertrofică; dilatarea biventriculară ireversibilă este cardiomiopatia dilatativă; infiltrarea cu amiloid dă o cardiomiopatie restrictivă. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1118$–$1124$.) 5. O pneumonie de lob superior, cu spută gelatinoasă, roșiatică, la un pacient alcoolic, sugerează ca agent etiologic: a) Haemophilus influenzae b) Streptococcus pneumoniae c) Legionella pneumophila d) Mycoplasma pneumoniae e) Klebsiella pneumoniae Răspuns corect: e) Klebsiella pneumoniae Klebsiella produce pneumonii severe, adesea de lob superior, cu spută gelatinoasă „ca jeleul de coacăze” și tendință la abcedare, mai ales la alcoolici, diabetici și vârstnici. Pneumococul dă spută ruginie și condensare lobară fără acest aspect; Mycoplasma produce o pneumonie atipică la tineri; Legionella dă pneumonie cu diaree și hiponatremie; Haemophilus influenzae se asociază mai ales cu BPOC. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie, p. $963$–$967$.)