[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-063

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-063
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #063

10 grile din Terapie intensivă, Boala venoasă tromboembolică, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sunt manifestări sugestive pentru tromboza venoasă profundă a membrului inferior:

a) edemul unilateral al gambei
b) durerea și sensibilitatea pe traiectul venos profund
c) diferența de circumferință a gambelor de peste $3$ cm
d) absența pulsului pedios și a celui tibial posterior
e) paloarea marcată și răceala degetelor, cu reumplere capilară întârziată

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Tromboza venoasă profundă produce edem, durere, sensibilitate și uneori circulație venoasă colaterală, dar semnele clinice sunt nespecifice și impun confirmare prin ecografie. Absența pulsului și membrul palid și rece indică ischemie arterială. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

2. Sunt trombofilii ereditare:

a) factorul V Leiden
b) mutația genei protrombinei
c) deficitul de antitrombină
d) deficitul de proteină C
e) sindromul antifosfolipidic

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Trombofiliile ereditare cresc producerea de trombină (factorul V Leiden, mutația protrombinei) sau scad anticoagulanții naturali (antitrombina, proteinele C și S). Sindromul antifosfolipidic este o trombofilie dobândită, autoimună, cu tromboze arteriale și venoase și complicații obstetricale. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

3. În embolia pulmonară pot apărea:

a) creșterea troponinei, prin suferința ventriculului drept
b) hipoxemia cu hipocapnie
c) radiografia toracică normală
d) dilatarea ventriculului drept la ecocardiografie
e) o PaCO₂ constant crescută, prin hipoventilație alveolară

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Obstrucția arterială pulmonară crește postsarcina ventriculului drept, care se dilată și suferă ischemic, cu troponină crescută; ambele semne indică un risc mai mare. Hipoxemia se însoțește de obicei de hipocapnie prin hiperventilație. O radiografie toracică normală la un pacient cu dispnee și hipoxemie trebuie să ridice suspiciunea de embolie. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

4. Despre dozarea D-dimerilor în suspiciunea de embolie pulmonară sunt adevărate afirmațiile:

a) au sensibilitate mare, dar specificitate mică
b) pragul ajustat la vârstă (vârsta în ani înmulțită cu $10$ µg/L, după $50$ de ani) crește specificitatea la vârstnici
c) la probabilitate clinică mare se trece direct la angio-CT, fără dozarea lor
d) o valoare crescută confirmă embolia, fără a mai fi necesară imagistica
e) își păstrează specificitatea mare la pacienții operați recent sau cu cancer

Răspunsuri corecte: a), b), c)

D-dimerii cresc în orice activare a coagulării și fibrinolizei, deci sunt utili pentru excludere, nu pentru confirmare. Postoperator, în cancer, sarcină, inflamație și la vârstnici sunt adesea crescuți fără embolie; pragul ajustat la vârstă recuperează o parte din specificitate. La probabilitate clinică mare un rezultat normal nu ar exclude embolia, de aceea se face direct imagistica. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

5. Despre ventilația mecanică protectivă sunt adevărate afirmațiile:

a) o presiune motrice (platou minus PEEP) mai mică se asociază cu o supraviețuire mai bună
b) presiunea de platou se menține sub $30$ cmH₂O
c) se tolerează o hipercapnie moderată (hipercapnia permisivă)
d) volumele curente mari, de $12$ mL/kg, reduc mortalitatea
e) PEEP-ul este contraindicat, deoarece agravează întotdeauna oxigenarea

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Plămânul din SDRA are puține alveole funcționale („baby lung”), iar volumele mari produc volutraumă și biotraumă. Strategia protectivă folosește volume curente mici, presiune de platou și presiune motrice limitate și PEEP adecvat, acceptând o creștere moderată a PaCO₂. Ea este singura intervenție ventilatorie care a redus clar mortalitatea. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $10$ — Terapie intensivă.)