[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-042

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-042
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #042

10 grile din Obstetrică, Arsurile, Traumatologie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Preeclampsia se definește prin hipertensiune arterială apărută după săptămâna $20$ de sarcină, asociată cu:

a) proteinurie sau semne de afectare de organ (trombocitopenie, citoliză hepatică, insuficiență renală, simptome neurologice)
b) glicozurie și creșterea glicemiei à jeun peste $126$ mg/dL
c) convulsii tonico-clonice generalizate, în absența altei cauze neurologice, apărute înainte, în timpul sau după naștere
d) hipertensiune preexistentă sarcinii, diagnosticată înaintea concepției
e) anemie hemolitică izolată, fără alte modificări biologice

Răspuns corect: a) proteinurie sau semne de afectare de organ (trombocitopenie, citoliză hepatică, insuficiență renală, simptome neurologice)

Preeclampsia este hipertensiunea de novo după $20$ de săptămâni, însoțită de proteinurie sau, în absența ei, de semne de suferință de organ; convulsiile definesc eclampsia, hipertensiunea dinaintea sarcinii este hipertensiunea cronică, iar hemoliza intră în sindromul HELLP, alături de citoliză și trombocitopenie. Glicemia definește diabetul gestațional, nu preeclampsia. (Tematica: Ganti, Sinopsis de medicină, ed. a $5$-a — Obstetrică.)

2. Un bărbat de $30$ de ani are arsuri de grosime parțială pe ambele mâini, palmar și dorsal, în total circa $4\,\%$ din suprafața corporală, fără leziune de inhalație.

Deși suprafața arsă este mică, se recomandă transferul într-un centru de arși, deoarece:

a) orice arsură de grosime parțială la un adult tânăr necesită grefare precoce, disponibilă numai în centrele specializate
b) arsurile sub $10\,\%$ din suprafața corporală nu necesită resuscitare volemică, dar impun internarea obligatorie în centru specializat, pentru supravegherea zilnică a plăgilor
c) mâinile fac parte din zonele funcționale speciale (față, mâini, picioare, perineu, articulații mari), criteriu de transfer indiferent de suprafață
d) riscul de sindrom de compartiment impune escarotomia imediată la orice arsură a mâinii, indiferent de profunzime
e) arsurile mâinilor evoluează întotdeauna spre grosime totală în primele $48$ de ore și necesită excizie tangențială

Răspuns corect: c) mâinile fac parte din zonele funcționale speciale (față, mâini, picioare, perineu, articulații mari), criteriu de transfer indiferent de suprafață

Criteriile de transfer includ, pe lângă suprafață și profunzime, localizarea: arsurile feței, mâinilor, picioarelor, organelor genitale, perineului și ale articulațiilor mari pun probleme funcționale și estetice care cer tratament specializat și recuperare precoce. Grefarea nu este obligatorie la grosime parțială, escarotomia se indică numai la arsurile circumferențiale profunde cu compromiterea circulației, iar aprofundarea nu este regula. (Tematica: Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ed. a $6$-a — Arsurile.)

3. La un traumatizat cranian, apariția hipertensiunii arteriale, a bradicardiei și a unei respirații neregulate semnifică:

a) Un șoc hemoragic produs de o sângerare intraabdominală asociată, încă nerecunoscută
b) O leziune medulară cervicală izolată, cu șoc neurogen, fără afectare cerebrală
c) Creșterea severă a presiunii intracraniene, cu risc iminent de angajare cerebrală
d) O reacție banală la durere, care nu necesită investigații imagistice suplimentare
e) O hipoglicemie severă, care trebuie corectată înaintea oricărei alte măsuri

Răspuns corect: c) Creșterea severă a presiunii intracraniene, cu risc iminent de angajare cerebrală

Triada Cushing, hipertensiune, bradicardie și respirație neregulată, apare când presiunea intracraniană crescută comprimă trunchiul cerebral și anunță angajarea cerebrală; impune măsuri urgente de scădere a presiunii și evaluare neurochirurgicală. Șocul hemoragic produce hipotensiune și tahicardie, iar șocul neurogen hipotensiune cu bradicardie, nu hipertensiune. (Tematica: Lawrence, cap. $9$ — Traumatologie.)

4. Un pacient cu sepsis de cauză urinară are tensiunea arterială $80/45$ mmHg și lactatul seric de $4{,}5$ mmol/L. Pe lângă antibiotic și hemoculturi, resuscitarea inițială recomandată este:

a) Albumină $20\%$ ca primă soluție de resuscitare, $500$ mL
b) Restricția lichidelor și diuretic, pentru a preveni edemul pulmonar
c) Transfuzie de masă eritrocitară, indiferent de valoarea hemoglobinei
d) Soluție glucozată $5\%$, $1$ L administrat în $24$ de ore
e) Cristaloizi intravenos, aproximativ $30$ mL/kg în primele $3$ ore

Răspuns corect: e) Cristaloizi intravenos, aproximativ $30$ mL/kg în primele $3$ ore

Hipotensiunea și lactatul de cel puțin $4$ mmol/L impun resuscitare volemică rapidă cu cristaloizi, aproximativ $30$ mL/kg în primele $3$ ore, cu reevaluare repetată; dacă hipotensiunea persistă, se adaugă noradrenalină. Albumina poate fi adăugată ulterior, când sunt necesare volume mari de cristaloizi, dar nu este soluția de primă intenție. Glucoza $5\%$ nu rămâne în vase și nu este o soluție de resuscitare. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $8$ — Sepsisul și infecțiile bacteriene.)

5. Un bărbat de $58$ de ani are diverticulită sigmoidiană; CT-ul arată un abces pericolic de $5$ cm, fără pneumoperitoneu, iar pacientul este febril, dar stabil, fără semne de peritonită generalizată. Conduita cea mai potrivită este:

a) sigmoidectomie de urgență cu colostomie terminală (operația Hartmann), din cauza abcesului, care nu poate fi sterilizat prin antibiotice și impune îndepărtarea segmentului bolnav
b) tratament ambulatoriu cu antibiotice orale și dietă lichidă, cu reevaluare la $2$ săptămâni
c) colonoscopie de urgență, pentru drenarea abcesului în lumenul colonului
d) observație clinică, fără antibiotice, deoarece abcesele pericolice se resorb spontan
e) antibioterapie intravenoasă și drenaj percutanat ghidat imagistic al abcesului, cu sigmoidectomie electivă ulterioară

Răspuns corect: e) antibioterapie intravenoasă și drenaj percutanat ghidat imagistic al abcesului, cu sigmoidectomie electivă ulterioară

Diverticulita complicată cu abces mai mare de $3$–$4$ cm, la un pacient fără peritonită, se tratează cu antibiotice și drenaj percutanat, ceea ce evită operația în plin proces septic; rezecția se face apoi la rece, într-un singur timp. Hartmann se rezervă peritonitei purulente sau fecaloide și eșecului tratamentului nonoperator, tratamentul ambulator este pentru diverticulita necomplicată, iar colonoscopia în puseu riscă perforația. (Tematica: Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ed. a $6$-a — Colonul, rectul și anusul.)