[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-038

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-038
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #038

10 grile din Cardiologie, Pneumologie, Colonul, rectul și anusul, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul rezidențiat Medicină

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sunt criterii de diagnostic ale pericarditei acute:

a) Unde Q patologice în derivațiile unui teritoriu coronarian
b) Durerea toracică tipică, ameliorată la aplecarea în față
c) Frecătura pericardică
d) Supradenivelarea difuză a segmentului ST, cu subdenivelarea segmentului PR
e) Un revărsat pericardic nou sau agravat

Răspunsuri corecte: b), c), d), e)

Diagnosticul de pericardită acută se pune pe cel puțin două dintre cele patru criterii: durerea ameliorată în poziție aplecată, frecătura pericardică, modificările ECG difuze (ST supradenivelat, PR subdenivelat) și revărsatul pericardic. Undele Q într-un teritoriu coronarian indică necroza miocardică din infarct, principalul diagnostic diferențial. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)

2. Un fumător cu o tumoră pulmonară centrală dreaptă dezvoltă un sindrom de venă cavă superioară. Sunt caracteristice acestui sindrom:

a) Edemele gambelor, ca semn precoce
b) Edemul feței, al gâtului și al membrelor superioare
c) Turgescența venelor jugulare, care nu pulsează
d) Circulația venoasă colaterală pe peretele anterior al toracelui
e) Ascita

Răspunsuri corecte: b), c), d)

Compresiunea venei cave superioare de tumoră sau de adenopatiile mediastinale împiedică întoarcerea venoasă din cap, gât și membrele superioare: apar edem „în pelerină”, jugulare destinse, fără pulsații, și circulație colaterală toracică. Teritoriul venei cave inferioare nu este afectat, deci edemele gambelor și ascita nu fac parte din sindrom. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)

3. Despre hemoroizi sunt adevărate afirmațiile:

a) hemoroizii interni sunt situați deasupra liniei pectinate și sunt acoperiți de mucoasă
b) hemoroizii interni de gradul I sângerează, dar nu prolabează
c) hemoroizii interni sunt de regulă foarte dureroși, deoarece mucoasa de deasupra liniei pectinate are inervație somatică
d) tromboza unui hemoroid extern produce o tumefiere anală bruscă și dureroasă
e) hemoroidectomia chirurgicală este indicată la toate gradele, inclusiv la gradul I

Răspunsuri corecte: a), b), d)

Linia pectinată desparte două teritorii: deasupra, mucoasa cu inervație viscerală — hemoroizii interni sângerează nedureros și se clasifică după prolaps (gradul I fără prolaps, II se reduce spontan, III se reduce manual, IV ireductibil); dedesubt, tegumentul cu inervație somatică — hemoroizii externi trombozați dor intens. Tratamentul este gradat: fibre și măsuri locale, apoi ligatură elastică sau scleroterapie pentru gradele I–III, iar hemoroidectomia se rezervă gradelor III–IV și eșecurilor. (Tematica: Lawrence — Colonul, rectul și anusul.)

4. Pot apărea în evoluția sindromului nefrotic:

a) Tromboze venoase, inclusiv tromboza venei renale
b) Tendință la sângerare, prin pierderea urinară a fibrinogenului
c) Infecții, favorizate de pierderea urinară a imunoglobulinelor
d) Scăderea colesterolului seric, prin pierderea urinară a lipoproteinelor
e) Hiperlipidemie, cu creșterea colesterolului seric

Răspunsuri corecte: a), c), e)

Pierderea urinară a antitrombinei și creșterea sintezei hepatice de factori procoagulanți fac din sindromul nefrotic o stare de hipercoagulabilitate, cu tromboze venoase, inclusiv ale venei renale. Pierderea imunoglobulinelor crește riscul infecțiilor, iar ficatul, stimulat de hipoalbuminemie, sintetizează mai multe lipoproteine, de unde hiperlipidemia. Fibrinogenul, moleculă mare, nu se pierde prin urină, ci crește în sânge, deci tendința este spre tromboză, nu spre sângerare. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

5. Infecția cronică cu Helicobacter pylori este un factor de risc pentru:

a) Esofagul Barrett
b) Limfomul gastric de tip MALT
c) Boala celiacă
d) Rectocolita ulcerohemoragică
e) Adenocarcinomul gastric

Răspunsuri corecte: b), e)

Gastrita cronică produsă de H. pylori poate evolua spre atrofie, metaplazie intestinală și adenocarcinom gastric, iar stimularea imună cronică a țesutului limfoid gastric poate duce la limfom MALT, care regresează adesea după eradicare. Esofagul Barrett este o complicație a refluxului gastroesofagian, pe care infecția nu îl produce. Boala celiacă și rectocolita nu au legătură cauzală cu H. pylori. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $32$ — Gastroenterologie.)