[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-028

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-028
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #028

20 grile din Cardiologie, Hipertensiunea arterială, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. În resuscitarea cardiopulmonară a adultului aflat în stop cardiac:

a) Se caută și se corectează cauzele reversibile, grupate în „$4$H și $4$T”
b) Compresiile toracice se fac cu o frecvență de $100$–$120$ pe minut
c) Compresiile se întrerup cât timp se încarcă defibrilatorul
d) Ritmul se reevaluează la fiecare $5$ minute de compresii
e) În fibrilația ventriculară refractară, după al treilea șoc se administrează amiodaronă $300$ mg intravenos

Răspunsuri corecte: a), b), e)

Compresiile se fac cu $100$–$120$ pe minut și continuă și în timp ce defibrilatorul se încarcă, ca pauzele să fie cât mai scurte. Ritmul se reevaluează la fiecare $2$ minute, nu la $5$. În fibrilația ventriculară sau tahicardia ventriculară fără puls care persistă după al treilea șoc se dau amiodaronă $300$ mg și adrenalină $1$ mg intravenos. Pe tot parcursul se caută cauzele reversibile, reunite în „$4$H și $4$T” (hipoxie, hipovolemie, hipo/hiperkaliemie, hipotermie; tromboză, tamponadă, toxice, pneumotorace în tensiune). (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1045$–$1048$.)

2. La un pacient cu fibrilație atrială, primesc puncte în scorul CHA₂DS₂-VASc:

a) Accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitoriu în antecedente
b) Diabetul zaharat
c) Fumatul
d) Insuficiența cardiacă congestivă
e) Vârsta între $65$ și $74$ de ani

Răspunsuri corecte: a), b), d), e)

Scorul CHA₂DS₂-VASc adună insuficiența cardiacă congestivă, hipertensiunea, vârsta ($1$ punct între $65$ și $74$ de ani, $2$ puncte peste $75$), diabetul zaharat, accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitoriu în antecedente ($2$ puncte), boala vasculară și sexul feminin. Fumatul este un factor de risc cardiovascular, dar nu face parte din scor. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1051$–$1069$.)

3. Caracterizează flutterul atrial tipic:

a) Un circuit de macroreintrare în atriul drept
b) Un risc tromboembolic neglijabil, care nu justifică anticoagularea
c) Conversia constantă la ritm sinusal după administrarea de adenozină
d) O frecvență atrială de aproximativ $300$ pe minut
e) Tratamentul curativ prin ablația istmului cavo-tricuspidian

Răspunsuri corecte: a), d), e)

Flutterul atrial tipic este o macroreintrare în atriul drept, cu o frecvență atrială în jur de $300$ pe minut. Adenozina nu îl oprește: blochează tranzitoriu nodul atrioventricular și doar demască undele de flutter, utilă diagnostic. Ablația istmului cavo-tricuspidian întrerupe circuitul și este curativă la majoritatea pacienților. Riscul tromboembolic este comparabil cu al fibrilației atriale, deci anticoagularea urmează aceleași criterii. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1051$–$1069$.)

4. Sunt indicații de stimulare cardiacă permanentă (pacemaker):

a) Blocul de ramură dreaptă izolat
b) Blocul atrioventricular de gradul III simptomatic
c) Blocul atrioventricular de gradul I asimptomatic
d) Blocul atrioventricular de gradul II tip Mobitz II
e) Bradicardia sinusală asimptomatică a sportivului antrenat

Răspunsuri corecte: b), d)

Blocul atrioventricular complet simptomatic și blocul de gradul II tip Mobitz II, care progresează imprevizibil spre bloc complet, sunt indicații de pacemaker permanent. Blocul de gradul I asimptomatic și bradicardia sinusală a sportivului sunt benigne și doar se urmăresc. Blocul de ramură dreaptă izolat nu necesită stimulare. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1051$–$1069$.)

5. La un pacient cu o tahicardie regulată cu complexe QRS largi, pledează pentru originea ventriculară:

a) Prezența bătăilor de captură și de fuziune
b) Un infarct miocardic în antecedente
c) Complexe QRS identice cu cele din ritmul sinusal al pacientului, care avea un bloc de ramură cunoscut
d) Oprirea tahicardiei la manevre vagale
e) Disociația atrioventriculară

Răspunsuri corecte: a), b), e)

Disociația atrioventriculară și bătăile de captură sau de fuziune dovedesc că ventriculii bat independent de atrii, deci o tahicardie ventriculară. Un infarct în antecedente face originea ventriculară mult mai probabilă. Oprirea la manevre vagale implică nodul atrioventricular și indică o tahicardie supraventriculară. Complexe identice cu cele ale unui bloc de ramură preexistent sugerează o tahicardie supraventriculară condusă aberant. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie, p. $1051$–$1069$.)