[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-005

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-005
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #005

20 grile din Pneumologie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. La un pacient aflat în criză de astm, care dintre următoarele indică o criză care îi pune viața în pericol?

a) Frecvența respiratorie de $26$/min
b) Pulsul de $115$/min
c) Incapacitatea de a termina propozițiile
d) Silențiul auscultator („torace mut”)
e) Debitul expirator de vârf la $45\,\%$ din valoarea prezisă

Răspuns corect: d) Silențiul auscultator („torace mut”)

Silențiul auscultator arată că fluxul de aer este atât de redus încât nu mai produce wheezing și marchează o criză amenințătoare de viață, alături de un PEF sub $33\,\%$, SpO₂ sub $92\,\%$, cianoză, epuizare și PaCO₂ normal sau crescut. Tahipneea, tahicardia, vorbirea întreruptă și PEF-ul de $33$–$50\,\%$ definesc criza severă, nu pe cea amenințătoare de viață. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)

2. Tratamentul de fond (de control) de primă linie în astmul persistent este:

a) Corticosteroidul inhalator
b) Teofilina orală
c) Antibioticul administrat periodic
d) Beta-blocantul cardioselectiv
e) Corticosteroidul oral zilnic

Răspuns corect: a) Corticosteroidul inhalator

Corticosteroizii inhalatori controlează inflamația căilor aeriene și sunt baza tratamentului de fond în astmul persistent. Corticoterapia orală de durată se rezervă formelor severe, necontrolate, din cauza efectelor adverse sistemice. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)

3. Reversibilitatea obstrucției care susține diagnosticul de astm se definește la spirometrie ca o creștere a VEMS după bronhodilatator de cel puțin:

a) $5\,\%$
b) $50\text{ mL}$
c) $1\text{ L}$
d) $30\,\%\text{ și }1\text{ L}$
e) $12\,\%\text{ și }200\text{ mL}$

Răspuns corect: e) $12\,\%\text{ și }200\text{ mL}$

O creștere a VEMS de cel puțin $12\,\%$ și $200$ mL după bronhodilatator arată o obstrucție reversibilă, caracteristică astmului. În BPOC obstrucția este persistentă și se ameliorează mult mai puțin. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)

4. Care dintre următoarele medicamente poate precipita bronhospasm la un astmatic?

a) Paracetamolul
b) Amoxicilina
c) Propranololul
d) Omeprazolul
e) Amlodipina

Răspuns corect: c) Propranololul

Beta-blocantele, mai ales cele neselective ca propranololul (inclusiv sub formă de colir), blochează receptorii $\text{beta-2}$ bronșici și pot declanșa bronhospasm sever. Aspirina și AINS pot și ele precipita astmul la pacienții sensibili, dar nu se află în listă. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)

5. Pe lângă oprirea fumatului, intervenția demonstrată că prelungește supraviețuirea în BPOC este:

a) Corticoterapia orală cronică
b) Oxigenoterapia de lungă durată la pacientul cu hipoxemie cronică severă
c) Antibioterapia profilactică continuă
d) Mucoliticele
e) Teofilina

Răspuns corect: b) Oxigenoterapia de lungă durată la pacientul cu hipoxemie cronică severă

Oprirea fumatului și oxigenoterapia de lungă durată la pacientul cu hipoxemie cronică severă sunt intervențiile clasice care prelungesc supraviețuirea în BPOC. Oxigenul se administrează cel puțin $15$ ore pe zi. Bronhodilatatoarele, teofilina și mucoliticele ameliorează simptomele, iar corticoterapia orală cronică face mai mult rău decât bine. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $28$ — Pneumologie.)