Un pacient cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST se prezintă la 2 ore de la debut într-un centru cu laborator de cateterism disponibil imediat. Tratamentul de reperfuzie preferat este:
- Angioplastia coronariană percutanată primară
- Tromboliza cu streptokinază
- By-pass-ul aorto-coronarian de urgență
- Heparina nefracționată ca unic tratament
- Tratamentul conservator cu nitrați
Când poate fi făcută la timp de o echipă experimentată, angioplastia primară este metoda de reperfuzie preferată în infarctul cu supradenivelare ST. Tromboliza rămâne alternativa când angioplastia nu este disponibilă în timp util. Heparina și nitrații nu reperfuzează artera. (Tematica: Kumar și Clark, cap. 30 — Cardiologie.)Markerul biochimic preferat pentru diagnosticul necrozei miocardice în sindroamele coronariene acute este:
- Mioglobina
- Lactat-dehidrogenaza
- Creatinkinaza totală
- Troponina cardiacă I sau T
- Aspartat-aminotransferaza
Troponinele cardiace sunt cei mai sensibili și mai specifici markeri ai leziunii miocardice. Mioglobina crește devreme, dar nu este specifică miocardului, iar CK totală, LDH și AST provin și din alte țesuturi. (Tematica: Kumar și Clark, cap. 30 — Cardiologie.)Angina vasospastică (Prinzmetal) se tratează de elecție cu:
- Beta-blocante neselective
- Blocante ale canalelor de calciu
- Digoxin
- Diuretice de ansă
- Ivabradină
Angina Prinzmetal este produsă de spasmul coronarian și răspunde la blocante ale canalelor de calciu și la nitrați. Beta-blocantele neselective pot agrava spasmul, pentru că lasă nestingherită vasoconstricția alfa-adrenergică. (Tematica: Kumar și Clark, cap. 30 — Cardiologie.)Supradenivelarea segmentului ST în derivațiile DII, DIII și aVF indică un infarct al peretelui:
- Anterior
- Lateral înalt
- Septal
- Posterior izolat
- Inferior
Derivațiile DII, DIII și aVF explorează peretele inferior, irigat de obicei de artera coronară dreaptă. Peretele anterior se vede în V1–V4, iar cel lateral înalt în DI și aVL. (Tematica: Kumar și Clark, cap. 30 — Cardiologie.)La 4 zile după un infarct miocardic inferior, pacientul face brusc edem pulmonar acut, iar la apex apare un suflu pansistolic nou. Cea mai probabilă complicație este:
- Pericardita post-infarct (sindromul Dressler)
- Anevrismul ventricular stâng
- Ruptura de mușchi papilar cu regurgitare mitrală acută
- Embolia pulmonară
- Blocul atrioventricular de grad I
Ruptura de mușchi papilar apare de regulă în primele zile după infarct, mai ales în cel inferior, care afectează mușchiul papilar posteromedial. Produce regurgitare mitrală acută, cu suflu apical nou și edem pulmonar. Anevrismul ventricular se formează în săptămâni și nu dă un suflu pansistolic brusc. (Tematica: Kumar și Clark, cap. 30 — Cardiologie.)