[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-001

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/subiecte/model-rezidentiat-medicina-001
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model rezidențiat Medicină · Medicină clinică #001

20 grile din Cardiologie, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Care dintre următoarele ritmuri de stop cardiac se tratează prin defibrilare?

a) Asistolia
b) Activitatea electrică fără puls
c) Tahicardia ventriculară fără puls
d) Bradicardia sinusală severă cu puls prezent
e) Blocul atrioventricular de grad III cu puls prezent

Răspuns corect: c) Tahicardia ventriculară fără puls

Ritmurile șocabile ale stopului cardiac sunt fibrilația ventriculară și tahicardia ventriculară fără puls. Asistolia și activitatea electrică fără puls sunt ritmuri neșocabile: se continuă compresiile și se administrează adrenalină, iar ritmurile cu puls nu sunt stop cardiac. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)

2. În resuscitarea cardiopulmonară de bază a adultului, raportul dintre compresiile toracice și ventilații este:

a) $30{:}2$
b) $15{:}2$
c) $5{:}1$
d) $30{:}1$
e) $15{:}1$

Răspuns corect: a) $30{:}2$

La adult se fac $30$ de compresii urmate de $2$ ventilații. Raportul $15{:}2$ se folosește în resuscitarea pediatrică efectuată de personal medical, nu la adult. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)

3. În stopul cardiac prin asistolie la adult, doza de adrenalină administrată intravenos este:

a) $0{,}1$ mg, o singură dată
b) $0{,}5$ mg intramuscular
c) $300$ mg în bolus
d) $10$ mg în bolus
e) $1$ mg, repetat la $3$–$5$ minute

Răspuns corect: e) $1$ mg, repetat la $3$–$5$ minute

În ritmurile neșocabile adrenalina se dă cât mai repede, $1$ mg intravenos, apoi la fiecare $3$–$5$ minute. $300$ mg este doza de amiodaronă din fibrilația ventriculară refractară, iar $0{,}5$ mg intramuscular este doza din anafilaxie. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)

4. Un pacient cu traumatism toracic intră în stop cardiac cu activitate electrică fără puls. Are jugulare turgescente, murmur vezicular abolit pe dreapta și trahee deviată spre stânga. Intervenția care poate reversa cauza stopului este:

a) Tromboliza sistemică
b) Decompresia pleurală cu ac pe dreapta
c) Administrarea de clorură de calciu
d) Defibrilarea
e) Administrarea de bicarbonat de sodiu

Răspuns corect: b) Decompresia pleurală cu ac pe dreapta

Murmurul abolit unilateral cu traheea deviată spre partea opusă indică un pneumotorax în tensiune, una dintre cauzele reversibile de stop (cei „$4$ T”). Se tratează prin decompresie pe ac. Tamponada dă tot jugulare turgescente, dar nu deviază traheea și nu abolește murmurul unilateral, iar un ritm fără puls neșocabil nu se defibrilează. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)

5. La un pacient cu fibrilație atrială nonvalvulară, scorul folosit pentru a decide anticoagularea orală este:

a) HAS-BLED
b) Wells
c) CURB-$65$
d) CHA₂DS₂-VASc
e) Child-Pugh

Răspuns corect: d) CHA₂DS₂-VASc

Scorul CHA₂DS₂-VASc estimează riscul de accident vascular embolic și decide indicația de anticoagulare. HAS-BLED evaluează riscul hemoragic, iar un scor mare nu contraindică anticoagularea, ci cere corectarea factorilor modificabili. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $30$ — Cardiologie.)