[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/bolile-vasculare

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/bolile-vasculare
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Bolile vasculare · Medicină clinică

10 grile, în 1 set, cu explicații.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Diagnosticul de boală arterială periferică este susținut de un indice de presiune gleznă-braț:

a) Peste $1{,}4$
b) Între $1{,}0$ și $1{,}4$
c) Egal cu $1{,}2$
d) Sub $0{,}9$
e) Egal cu $1{,}0$

Răspuns corect: d) Sub $0{,}9$

Un indice gleznă-braț sub $0{,}9$ confirmă boala arterială periferică, iar valorile foarte mici arată ischemie critică. Un indice peste $1{,}4$ sugerează artere necompresibile, calcificate (diabet, boală renală), iar rezultatul nu mai este interpretabil. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare.)

2. Primul pas terapeutic la un pacient cu claudicație intermitentă stabilă este:

a) Amputația
b) By-pass-ul de urgență
c) Programul de mers supravegheat, cu oprirea fumatului și controlul factorilor de risc
d) Anticoagularea pe viață
e) Simpatectomia lombară

Răspuns corect: c) Programul de mers supravegheat, cu oprirea fumatului și controlul factorilor de risc

Claudicația stabilă are un risc mic de amputație, dar un risc cardiovascular mare. Tratamentul de bază este exercițiul supravegheat, oprirea fumatului, un antiagregant și o statină. Revascularizarea se discută când simptomele invalidează pacientul sau apare ischemia critică. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare.)

3. O ischemie acută de membru care se manifestă cu paralizie și anestezie indică:

a) Un membru amenințat, care cere revascularizare imediată
b) O claudicație stabilă
c) O tromboflebită superficială
d) O ischemie cronică compensată
e) Un limfedem

Răspuns corect: a) Un membru amenințat, care cere revascularizare imediată

Pierderea sensibilității și a forței motorii arată o ischemie avansată, cu leziuni nervoase și musculare. Membrul poate fi salvat numai prin revascularizare urgentă, iar deficitele complete și persistente anunță o ischemie ireversibilă. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare.)

4. Sursa cea mai frecventă a emboliilor arteriale periferice este:

a) Vena safenă mare
b) Un anevrism de aortă abdominală
c) Artera carotidă
d) Plămânul
e) Cordul (fibrilația atrială, trombii murali după infarct)

Răspuns corect: e) Cordul (fibrilația atrială, trombii murali după infarct)

Majoritatea emboliilor arteriale periferice pornesc din cord: trombi din urechiușa stângă în fibrilația atrială sau trombi murali după infarct. Se tratează prin embolectomie cu sondă Fogarty și anticoagulare, iar sursa trebuie căutată. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare.)

5. După revascularizarea unei ischemii acute prelungite a gambei apar durere intensă la mobilizarea pasivă a degetelor și tensiune marcată a lojelor musculare. Conduita este:

a) Ridicarea membrului și observația
b) Fasciotomia de urgență
c) Anticoagularea suplimentară
d) Amputația imediată
e) Aplicarea de gheață

Răspuns corect: b) Fasciotomia de urgență

Reperfuzia unui țesut ischemic produce edem muscular în lojele fasciale inextensibile, adică sindrom de compartiment. Fasciotomia de urgență previne necroza musculară și nervoasă. Pulsul distal poate fi încă prezent și nu exclude diagnosticul. (Tematica: Lawrence, cap. $26$ — Bolile vasculare.)

## Seturi care conțin acest capitol

- [Medicină clinică #020 · Model rezidențiat Medicină](https://grile.online/medicina-clinica/rezolva?set=medicina-clinica-ficat-splina-vascular-1)