[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/bolile-renale

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/bolile-renale
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Bolile renale · Medicină clinică

20 grile, în 1 set, cu explicații.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sindromul nefrotic al adultului se definește prin proteinurie peste $3{,}5$ g/$24$ h, edeme și:

a) Hematurie macroscopică
b) Hipoalbuminemie
c) Hipertensiune severă
d) Oligurie
e) Hiperkaliemie

Răspuns corect: b) Hipoalbuminemie

Sindromul nefrotic înseamnă proteinurie masivă, hipoalbuminemie și edeme, frecvent însoțite de hiperlipidemie. Hematuria, hipertensiunea și oliguria caracterizează sindromul nefritic. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

2. Cea mai frecventă cauză a sindromului nefrotic la copil este:

a) Glomeruloscleroza focală și segmentară
b) Nefropatia membranoasă
c) Nefropatia cu IgA
d) Glomerulonefrita membranoproliferativă
e) Boala cu leziuni minime

Răspuns corect: e) Boala cu leziuni minime

La copil, sindromul nefrotic este cel mai frecvent produs de boala cu leziuni minime, care răspunde de obicei bine la corticoizi. La adult predomină nefropatia membranoasă și glomeruloscleroza focală și segmentară. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

3. Anticorpii anti-receptor al fosfolipazei $\text{A2}$ ($\text{anti-PLA2R}$) sunt caracteristici pentru:

a) Nefropatia membranoasă primară
b) Boala cu leziuni minime
c) Nefropatia cu IgA
d) Boala anti-membrană bazală glomerulară
e) Glomerulonefrita poststreptococică

Răspuns corect: a) Nefropatia membranoasă primară

Majoritatea cazurilor de nefropatie membranoasă primară sunt produse de autoanticorpi $\text{anti-PLA2R}$, îndreptați împotriva unui antigen podocitar. Formele secundare se asociază cu neoplazii, lupus, hepatita B sau anumite medicamente. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

4. Hematuria macroscopică apărută la $1$–$2$ zile după debutul unei faringite, la un adult tânăr, sugerează:

a) Glomerulonefrita poststreptococică
b) Boala cu leziuni minime
c) Nefropatia membranoasă
d) Nefropatia cu IgA
e) Nefrita tubulointerstițială acută

Răspuns corect: d) Nefropatia cu IgA

În nefropatia cu IgA hematuria macroscopică apare concomitent cu infecția respiratorie sau la $1$–$2$ zile de la debutul ei. Glomerulonefrita poststreptococică apare după o latență de $1$–$3$ săptămâni de la infecție. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

5. Glomerulonefrita acută poststreptococică se caracterizează prin:

a) Complement seric $\text{C3}$ normal
b) Debut la $1$–$2$ zile după angină
c) Sindrom nefritic cu scăderea tranzitorie a $\text{C3}$
d) Proteinurie nefrotică persistentă
e) Anticorpi anti-membrană bazală glomerulară

Răspuns corect: c) Sindrom nefritic cu scăderea tranzitorie a $\text{C3}$

Glomerulonefrita poststreptococică apare la $1$–$3$ săptămâni după o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A. Se manifestă ca sindrom nefritic, cu fracțiunea $\text{C3}$ a complementului scăzută tranzitoriu, și se vindecă de obicei spontan. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $36$ — Bolile renale.)

## Seturi care conțin acest capitol

- [Medicină clinică #007 · Model rezidențiat Medicină](https://grile.online/medicina-clinica/rezolva?set=medicina-clinica-bolile-renale-1)