[canonical]: https://grile.online/medicina-clinica/boala-venoasa-tromboembolica

> Pagina completă: https://grile.online/medicina-clinica/boala-venoasa-tromboembolica
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Boala venoasă tromboembolică · Medicină clinică

10 grile, în 1 set, cu explicații.

## Teaser gratuit, fără cont

1. La un pacient cu probabilitate clinică scăzută de tromboză venoasă profundă, un nivel normal de D-dimeri:

a) Confirmă diagnosticul
b) Impune venografia
c) Exclude practic diagnosticul
d) Impune anticoagulare empirică
e) Indică embolie pulmonară

Răspuns corect: c) Exclude practic diagnosticul

D-dimerii sunt foarte sensibili, dar puțin specifici. Un rezultat normal la un pacient cu probabilitate clinică scăzută (scor Wells) exclude practic tromboza. Un rezultat crescut nu confirmă diagnosticul și cere ecografie Doppler. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

2. Un pacient cu embolie pulmonară confirmată este hipotensiv (TA $75$/$40$ mmHg) și nu are contraindicații. Necesită:

a) Numai heparină cu greutate moleculară mică subcutanat
b) Filtru de venă cavă de rutină
c) Un anticoagulant oral direct, cu tratament ambulator
d) Aspirină
e) Tromboliză sistemică

Răspuns corect: e) Tromboliză sistemică

Embolia pulmonară cu risc înalt, adică cu instabilitate hemodinamică, se tratează prin tromboliză sistemică, dacă nu este contraindicată. Filtrul cav se rezervă pacienților care nu pot fi anticoagulați, iar tratamentul ambulator este doar pentru formele cu risc scăzut. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

3. La un pacient stabil, fără contraindicații, investigația imagistică de primă intenție pentru confirmarea emboliei pulmonare este:

a) Radiografia toracică
b) Angiografia CT pulmonară
c) Ecografia abdominală
d) Bronhoscopia
e) Rezonanța magnetică cardiacă

Răspuns corect: b) Angiografia CT pulmonară

Angiografia CT pulmonară vizualizează direct trombii din arterele pulmonare și este investigația standard. Radiografia toracică este frecvent normală în embolia pulmonară și servește mai ales la excluderea altor diagnostice. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

4. Cea mai frecventă modificare ECG în embolia pulmonară este:

a) Aspectul $\text{S1Q3T3}$
b) Blocul de ram drept complet
c) Fibrilația atrială
d) Tahicardia sinusală
e) Supradenivelarea ST în $\text{V1}$–$\text{V4}$

Răspuns corect: d) Tahicardia sinusală

Tahicardia sinusală este cea mai frecventă modificare ECG în embolia pulmonară. Aspectul $\text{S1Q3T3}$ și blocul de ram drept semnalează suprasolicitarea ventriculului drept, dar apar la o minoritate a pacienților. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

5. Cea mai frecventă trombofilie ereditară la populația de origine europeană este:

a) Mutația factorului V Leiden
b) Deficitul de antitrombină
c) Deficitul de proteină C
d) Deficitul de proteină S
e) Hiperhomocisteinemia

Răspuns corect: a) Mutația factorului V Leiden

Mutația factorului V Leiden face factorul Va rezistent la inactivarea de către proteina C activată și este cea mai frecventă trombofilie ereditară la europeni. Deficitele de antitrombină, proteină C și proteină S sunt mai rare, deși unele dau un risc trombotic mai mare. (Tematica: Kumar și Clark, cap. $29$ — Boala venoasă tromboembolică.)

## Seturi care conțin acest capitol

- [Medicină clinică #004 · Model rezidențiat Medicină](https://grile.online/medicina-clinica/rezolva?set=medicina-clinica-hta-tromboembolism-1)