Notând a=x+3, b=x+1 cu a−b=2, din a3−b3=2(a2+ab+b2)=56 rezultă 3x2+12x−15=0, adică x2+4x−5=0, cu rădăcinile −5 și 1, deci suma pătratelor este 26.
Fie funcția de gradul al doilea f:R→R, f(x)=ax2+bx+c astfel încât graficul acestei funcții să aibă vârful V(1,2) și să intersecteze axa Oy în punctul A(0,−2). Atunci S=a+b−c este:
S=−4
S=10
S=−2
S=6
S=8
Din forma cu vârf f(x)=a(x−1)2+2 și f(0)=−2 rezultă a=−4, apoi b=8, c=−2, deci S=−4+8−(−2)=6.
Fie A={x∈(0,∞)∣2log32(5x)−7log3(15x)+7=0}. Atunci:
A⊂[51,9]
A⊂(21,10)
∣A∣=1
A⊂[61,10)
A⊂(81,9)
Cu t=log3(5x) și log3(15x)=t+1, ecuația devine 2t2−7t=0, deci t=0 sau t=27, adică x=51 sau x=5273≈9,35, ambele în [61,10).
Fie a1 primul termen, r rația a unei progresii aritmetice (an)n≥1 cu proprietățile a2−a6+a4=−7 și a8−a7−2a4=0. Atunci S=a1+3r este:
S=3
S=−1
S=1
S=−5
S=2
Scriind termenii în funcție de a1,r, prima relație dă a1−r=−7, iar a doua dă 2a1+5r=0; rezolvând sistemul, r=2, a1=−5, deci S=a1+3r=1.
Fie matricea A=101010101. Atunci S=p−q pentru care A3=p⋅A2+q⋅A cu p,q∈R este:
S=2
S=5
S=0
S=−1
S=4
Calculând A2=202010202 și A3=404010404din linia a doua p+q=1 și din prima linie 2p+q=4 rezultă p=3,q=−2, deci S=5.