Din 2x−3=7 rezultă x=5, iar din 2x−3=−7 rezultă x=−2.{−2,5}
Partea fracționară a numărului 20 este:
20
20−4
20−5
4−20
Deoarece 16<20<25, avem 4<20<5, deci ⌊20⌋=4. Atunci {20}=20−4.{20}=20−4
O firmă are costuri fixe lunare de 36000 lei. Fiecare unitate se vinde cu 120 lei și are un cost variabil de 72 lei. Care este pragul de rentabilitate exprimat în venituri (lei), nu în unități?
45000 lei
60000 lei
90000 lei
54000 lei
q=120−7236000=4836000=750 unități.Venit la prag =750×120=90000 lei.Verificare: cost total la 750 unități =36000+750×72=36000+54000=90000 lei = venitul — se confirmă pragul de rentabilitate.(54000 lei apare dacă se înmulțesc greșit unitățile-prag cu costul variabil în loc de preț; 60000 și 45000 lei apar din alte raportări greșite ale marjei de contribuție.)
Pentru ce valoare a parametrului real m inecuația (m−2)x>3 nu are nicio soluție reală (mulțimea soluțiilor este vidă)?
m=0
m>2
m=3
m=2
Dacă m=2, împărțind inecuația (m−2)x>3 la m−2 (schimbând sau păstrând sensul după semnul lui m−2) obținem întotdeauna o soluție nevidă — un interval infinit.Dacă m=2, inecuația devine 0⋅x>3, adică 0>3 — o propoziție falsă, independentă de x. Așadar mulțimea soluțiilor este vidă exact pentru:m=2
Ecuația x2−2x+m=0 are rădăcini reale distincte pentru:
m>1
m≥1
m≤1
m<1
Δ=(−2)2−4⋅1⋅m=4−4m. Condiția Δ>0 devine 4−4m>0, adică m<1.m<1