Aria mărginită de graficele funcțiilor y=x și y=x3 pe intervalul [−1,1] este:
Aria mărginită de graficele funcțiilor y=x și y=x3 pe intervalul [−1,1] este:
0
21
1
41
Poziția relativă.x−x3=x(1−x2):
- pe (0,1): pozitiv, deci y=x e deasupra;
- pe (−1,0): negativ, deci y=x3 e deasupra.Aria cere modulul, deci se sparge integrala. Prin simetrie (integrandul x−x3 este par):
A=2∫01(x−x3)dx=2(21−41)=2⋅41=21.Observație: ∫−11(x−x3)dx=0 (funcție impară) — dar aceasta nu este aria, ci diferența algebrică a celor două bucăți.
Volumul corpului obținut prin rotirea în jurul axei Ox a subgraficului funcției f:[0,1]→R, f(x)=e−x, este:
2π(1−e−1)
π(1−e−1)
π(1−e−2)
2π(1−e−2)
V=π∫01e−2xdx=π(−2e−2x)01=π(−2e−2+21)=2π(1−e−2).Numeric: ≈2π⋅0,8647≈1,358.Observație: ridicarea la pătrat dublează exponentul (e−2x), iar integrarea introduce factorul 21 — ambele sunt ușor de ratat.
Fie In=∫0π/2sinnxdx. Atunci n→∞limIn este:
0
2π
4π
1
Pe intervalul [0,2π) avem 0≤sinx<1, deci sinnx scade la 0 în fiecare punct, iar șirul (In) este descrescător și mărginit inferior de 0.Din recurența In=nn−1In−2 rezultă InIn−1=2nπ→0, ceea ce confirmă
n→∞limIn=0.(Numeric: I2=4π≈0,785, I4=163π≈0,589, I6=9615π≈0,491 — scădere lentă, dar sigură spre 0.)
Fie In=∫0π/2sinnxdx, cu I1=1 și recurența In=nn−1In−2. Atunci I3 este:
4π
21
32
43
I3=32I1=32⋅1=32.Observă contrastul: pentru indici pari apare π (fiindcă lanțul se oprește la I0=2π), iar pentru indici impari rezultatul este rațional (lanțul se oprește la I1=1).
Pe [1,e] avem lnx≥0, deci aria este chiar integrala:
A=∫1elnxdx=(xlnx−x)∣1e=(e−e)−(0−1)=1.Rezultat remarcabil de curat: aria de sub logaritm pe [1,e] este exact 1.(Consistent geometric: dreptunghiul [1,e]×[0,1] are aria e−1≈1,718, iar curba taie din el ceva mai mult de jumătate.)