Scoatem ex factor sub logaritm:
ln(ex+1)=ln[ex(1+e−x)]=x+ln(1+e−x).Prin urmare
x−ln(ex+1)=−ln(1+e−x).Cum e−x→0 când x→+∞:
−ln(1+e−x)→−ln1=0.Observație: −ln2 ar fi valoarea în x=0, nu limita la +∞.
Fie f(x)={3x−1,x2−3,x<2x≥2Limita x→2limf(x):
nu există — limitele laterale sunt 5 și 1
există și este egală cu 1
există și este egală cu 3
există și este egală cu 5
x→2−lim(3x−1)=5. x→2+lim(x2−3)=1.Limitele laterale sunt diferite (5=1), deci limitanu exista˘.
Pentru n≥4 are loc încadrarea 0<n!2n≤2(21)n−3. Rezultă că n→∞limn!2n este:
2
+∞
0
1
Marginea superioară 2(21)n−3 este un șir geometric cu rație subunitară, deci tinde la 0.Prin criteriul cleștelui:
n→∞limn!2n=0.Verificare numerică: pentru n=10, 36288001024≈0,00028
Determinați a∈R astfel încât limita x→0limf(x) să existe, unde f(x)={2x+a,x2+3,x<0x≥0
3
2
−3
0
x→0−lim(2x+a)=a. x→0+lim(x2+3)=3.Limita există dacăa=3.
Pentru n≥1 are loc încadrarea 1≤nn≤1+n2. Rezultă că n→∞limnn este:
1
e
0
+∞
n→∞lim1=1,n→∞lim(1+n2)=1,
deci prin criteriul cleștelui
n→∞limnn=1.Încadrarea din dreapta se obține din inegalitatea mediilor aplicată produsului n⋅n⋅1⋯1.