Din structura unei demonstrații fac parte:
- teza de demonstrat, relația de demonstrare și argumentele demonstrației
- procesul de demonstrare, fundamentul demonstrației și teza de demonstrat
- teza de demonstrat, criteriul demonstrației și fundamentul de demonstrare
- argumentele demonstrației, principiul de demonstrare și teza de demonstrat
Orice demonstrație are trei componente: teza de demonstrat, fundamentul (propozițiile adevărate din care se pornește) și procesul de demonstrare care le leagă. „Relația”, „criteriul” sau „principiul” de demonstrare nu sunt elemente ale structurii ei.Raționamentul „Unii participanți la festival sunt persoane pasionate de acest gen de muzică, întrucât toate persoanele pasionate de acest gen de muzică sunt participanți la festival.” este:
- o conversiune simplă
- o obversiune
- un silogism
- o conversiune prin accident
Premisa vine după „întrucât”: „toate persoanele pasionate de acest gen de muzică sunt participanți la festival”, de forma SaP, cu S = „persoane pasionate de acest gen de muzică” și P = „participanți la festival”. Concluzia inversează subiectul cu predicatul și coboară cantitatea la „unii”: PiS. Din universala afirmativă conversa se obține doar ca particulară, deci este o conversiune prin accident, cu o singură premisă, nu un silogism.Între termenii „ochelari de soare” și „accesorii preferate de către tineri” există un raport logic de:
- încrucișare
- identitate
- ordonare
- contrarietate
Unii ochelari de soare sunt accesorii preferate de tineri, alții nu, iar unele accesorii preferate de tineri nu sunt ochelari de soare. Sferele celor doi termeni au o parte comună, dar niciuna nu o include pe cealaltă: raport de încrucișare.Predicatul logic al propoziției „Minunile sunt întâmplări apreciate subiectiv.” este:
- întâmplări apreciate subiectiv
- sunt întâmplări
- sunt întâmplări apreciate subiectiv
- sunt
Predicatul logic este termenul care se afirmă despre subiect, fără copula „sunt”, și se ia în întregime: „întâmplări apreciate subiectiv”. „Sunt” este doar copula, iar „întâmplări” singur ar trunchia termenul.Clasificarea plantelor în clasele „plante din emisfera nordică”, „plante din emisfera sudică”, „plante cu semințe” și „plante fără semințe” este:
- inadecvată
- corectă
- completă
- incorectă
Clasele sunt formate după două criterii deodată, locul geografic și prezența semințelor, deci se încalcă regula unității criteriului. Din această cauză clasele nu se mai exclud: o plantă cu semințe din emisfera nordică intră în două clase. Clasificarea este incorectă.