Raționamentul „Niciun sceptic nu este pragmatic; deci niciun pragmatic nu este sceptic.” este:
- deductiv imediat
- deductiv mediat
- inductiv complet
- inductiv incomplet
Concluzia se obține dintr-o singură premisă, prin schimbarea locului termenilor cu păstrarea cuantorului și a calității — conversiune simplă, deci o deducție imediată.Raționamentul „Unii ingineri sunt piloți; deci unii piloți sunt ingineri.” este:
- inductiv incomplet
- deductiv mediat
- deductiv imediat
- inductiv complet
O singură premisă (SiP) produce direct concluzia (PiS) prin conversiune simplă, validă pentru propozițiile I — o deducție imediată.Raționamentul „Toți poeții sunt idealiști; unii idealiști sunt sceptici; deci unii poeți sunt sceptici.” este:
- deductiv imediat
- deductiv mediat
- inductiv incomplet
- inductiv complet
Concluzia se obține din două premise distincte legate printr-un termen comun (idealiști) — structura specifică a deducției mediate (silogismul).Criteriul după care raționamentele se împart în deductive și inductive este:
- numărul de premise din care se derivă concluzia
- direcția inferenței între gradul de generalitate al premiselor și cel al concluziei
- validitatea formală a raționamentului
- distribuția termenului mediu în premise
Deducția merge de la general la particular (sau la fel de general), inducția de la particular la general — acest criteriu, direcția inferenței, le desparte în deductive și inductive.Raționamentul „Fierul se dilată la încălzire, cuprul se dilată la încălzire, aurul se dilată la încălzire — deci, probabil, toate metalele se dilată la încălzire.” este un exemplu de:
- inducție completă
- inducție incompletă
- deducție mediată
- analogie
Concluzia generalizează la toate metalele pe baza doar a câtorva cazuri examinate, fără să le verifice pe toate — inducție incompletă, cu concluzie doar probabilă.