O inferență imediată se deosebește de silogism prin faptul că:
- pornește de la o singură premisă, nu de la două
- are întotdeauna concluzia falsă
- implică trei termeni distincți
- este întotdeauna inductivă
Inferențele imediate (conversiune, obversiune, contrapoziție) derivă o concluzie dintr-o singură premisă; silogismul, fiind mediat, are nevoie de două.Raționamentul „Nicio insectă nezburătoare nu este molie; deci, nicio molie nu este insectă nezburătoare.” este:
- o obversiune
- o conversiune simplă
- un silogism
- o inducție incompletă
Premisa SeP își schimbă locul termenilor păstrând cuantorul universal și calitatea negativă (PeS) — conversiune simplă, validă pentru propozițiile E.Raționamentul „Unii ceramiști sunt autodidacți, deci unii ceramiști nu sunt non-autodidacți.” este:
- o conversiune prin accident
- o obversiune
- un silogism eliptic
- o inducție completă
Trecerea de la „sunt autodidacți” (SiP) la „nu sunt non-autodidacți” (predicat negat, aceeași valoare de adevăr) este operația de obversiune.Raționamentul „Toate rețetele tradiționale sunt transmise oral, deci unele rețete transmise oral sunt tradiționale.” este:
- deductiv imediat, de tip conversiune prin accident
- deductiv imediat, de tip conversiune simplă
- deductiv mediat, de tip silogism eliptic
- inductiv incomplet
Premisa universală (SaP) devine în concluzie o propoziție particulară (PiS) cu termenii schimbați — conversiune prin accident.Raționamentul „Niciun robot industrial vechi nu este conectat la rețea, prin urmare toți roboții industriali vechi sunt neconectați la rețea.” este:
- o conversiune simplă
- o obversiune
- un silogism
- o conversiune prin accident
Subiectul și cuantorul rămân aceleași, dar predicatul e negat („neconectat” = „nu conectat”) iar copula își schimbă calitatea — tiparul obversiunii.