Limba română #393 Admitere Școala de Agenți de Poliție Câmpina 2019 ianuarie, Varianta 1

Question 1

În enunțul *Văzând că este amenințat, a făcut plângere pentru a fi protejat.* există:

Accepted Answer

C) două verbe la moduri nepredicative. Modurile nepredicative (nepersonale) sunt infinitivul, gerunziul, participiul și supinul. Aici: *văzând* (gerunziu) și *a fi protejat* (infinitiv pasiv): două. *Este amenințat* este indicativ pasiv, iar *a făcut* indicativ perfect compus.

Answer

patru verbe la moduri nepredicative

Answer

trei verbe la moduri nepredicative

Answer

un verb la mod nepredicativ

Question 2

Cuvântul *a* este prepoziție în enunțul:

Accepted Answer

A) Miroase a cozonac.. În *Miroase a cozonac*, *a* leagă substantivul *cozonac* de verb și cere acuzativul: prepoziție. În b și c *a* este articol genitival (*a cui*, *a fetei*), iar al doilea *a* din b este verb auxiliar; în d, *a* (popular, = *cea*) este articol demonstrativ.

Answer

A cui a fost ideea?

Answer

Această dorință a fetei ne miră.

Answer

Fata a de acolo este sora mea.

Question 3

Adverb relativ există în enunțul:

Accepted Answer

C) Știu cum ai procedat.. *Cum* din *Știu cum ai procedat* introduce o subordonată și are funcție în ea (complement de mod): adverb relativ. *Câte* este pronume relativ, *oricând* este adverb nehotărât, iar *când* din întrebarea directă este adverb interogativ.

Answer

Știm câte au întârziat.

Answer

Vino oricând vrei.

Answer

Când vei veni?

Question 4

Părțile de vorbire care nu au niciodată funcție sintactică sunt:

Accepted Answer

A) prepoziția și conjuncția. Prepoziția și conjuncția sunt instrumente de legătură: unesc cuvinte sau propoziții, dar nu sunt părți de propoziție. Adverbul, numeralul și pronumele reflexiv pot avea funcții sintactice.

Answer

adverbul și articolul

Answer

prepoziția și numeralul

Answer

conjuncția și pronumele reflexiv

Question 5

Funcția cuvintelor subliniate în enunțul „În juru-*mi*, oamenii aflaseră *ce* s-a întâmplat.”:

Accepted Answer

B) complement circumstanțial de loc, subiect. *-mi*, cu locuțiunea prepozițională *în jurul* (= în jurul meu), arată locul: complement circumstanțial de loc. *Ce* este subiectul verbului din propoziția pe care o introduce (ce s-a întâmplat?); propoziția *ce s-a întâmplat* în întregime este completiva directă a lui *aflaseră*, dar pronumele *ce* are funcția de subiect.

Answer

atribut pronominal, complement direct

Answer

complement circumstanțial de loc, complement direct

Answer

complement indirect, subiect