Una dintre cauzele formării „monstruoasei coaliții”, care l-a silit pe Cuza să abdice în 1866, a fost:
- refuzul lui Cuza de a desăvârși unirea administrativă
- regimul autoritar instaurat de Cuza după 1864
- alianța încheiată de Cuza cu Imperiul Rus
- anularea Convenției de la Paris de către Puterile garante
După lovitura de stat din 1864, Cuza a guvernat autoritar, prin Statutul care întărea puterea domnului, nemulțumind atât pe conservatori, cât și pe liberalii radicali; unirea administrativă fusese realizată chiar de el, în 1862.Universitatea din București, a doua universitate modernă a României, a fost înființată în anul:
- 1860
- 1859
- 1866
- 1864
Universitatea din București a fost înființată în 1864, în timpul domniei lui Cuza, după cea din Iași (1860); în același an au fost adoptate și Legea instrucțiunii publice și Legea rurală.Prima linie de cale ferată de pe teritoriul statului român de atunci, inaugurată în 1869, lega Bucureștiul de:
- Giurgiu
- Ploiești
- Brăila
- Constanța
Linia București – Giurgiu a fost deschisă în octombrie 1869; linia Cernavodă – Constanța (1860) se afla atunci în Dobrogea otomană, iar rețeaua spre Brăila, Ploiești și Moldova a fost construită în anii următori, mai ales prin concesiunea Strousberg.Potrivit Proclamației de la Islaz, domnul urma să fie:
- ales pe viață de Adunarea Obștească Extraordinară
- numit pe șapte ani de Poartă, cu acordul Rusiei
- responsabil și ales pe cinci ani, din toate stările
- un prinț străin dintr-o dinastie domnitoare
Programul de la Islaz cerea un domn responsabil, ales pe cinci ani și „căutat în toate stările societății”; alegerea pe viață era regula Regulamentelor Organice, numirea pe șapte ani a fost impusă de Convenția de la Balta Liman, iar prințul străin a fost cerut de Adunările ad-hoc în 1857.Sistemul fiscal introdus de Regulamentele Organice a înlocuit multitudinea dărilor cu un impozit principal pe familie, numit:
- dijmărit
- capitație
- oierit
- vinărici
Capitația, un impozit fix pe familie, a simplificat sistemul fiscal regulamentar; dijmăritul, oieritul și vinăriciul erau dări tradiționale pe produse și animale, specifice regimului anterior.