[canonical]: https://grile.online/istorie/subiecte/model-admitere-academia-de-politie-104

> Pagina completă: https://grile.online/istorie/subiecte/model-admitere-academia-de-politie-104
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Academia de Poliție · Istorie #104

10 grile din Războiul de Independență, România și concertul european, Constituțiile României, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Academia de Poliție

## Teaser gratuit, fără cont

1. Potrivit Tratatului de pace de la Paris ($1856$), Moldova și Țara Românească rămâneau sub suzeranitatea:

a) Imperiului Rus
b) Imperiului Austriac
c) Imperiului Otoman
d) Marilor Puteri garante

Răspuns corect: c) Imperiului Otoman

Tratatul a menținut suzeranitatea Porții asupra Principatelor și a înlocuit protectoratul rus cu garanția colectivă a celor șapte Mari Puteri; garanția nu era suzeranitate, iar trupele austriece, aflate în Principate din $1854$, le ocupau fără vreun drept de suzeranitate.

2. Potrivit Constituției din $1948$, organul suprem al puterii de stat în Republica Populară Română era:

a) Marea Adunare Națională
b) Prezidiul Marii Adunări Naționale
c) Consiliul de Miniștri
d) Comitetul Central al partidului

Răspuns corect: a) Marea Adunare Națională

Constituția din $1948$ definea Marea Adunare Națională drept organ suprem al puterii de stat; Prezidiul ei funcționa între sesiuni și exercita atribuțiile de șef al statului, iar rolul conducător al partidului a fost consacrat abia de Constituția din $1952$.

3. Secularizarea din $1863$ a lovit în special averile mănăstirilor „închinate”, adică ale celor dependente de:

a) Mitropolia Ungrovlahiei
b) episcopiile ortodoxe din Transilvania
c) Patriarhia de la Moscova
d) Locurile Sfinte din Orient

Răspuns corect: d) Locurile Sfinte din Orient

Mănăstirile închinate trimiteau o parte din venituri Locurilor Sfinte (Muntele Athos, Ierusalim, Sinai etc.), administrate de călugări greci; tocmai scurgerea acestor venituri în afara țării a justificat secularizarea, care a trecut în proprietatea statului aproximativ un sfert din suprafața țării.

4. În iulie $1877$, după eșecurile suferite în fața Plevnei, cererea ca armata română să treacă Dunărea în sprijinul trupelor ruse a fost adresată principelui Carol de:

a) țarul Alexandru al II-lea
b) marele duce Nicolae
c) cancelarul Gorceakov
d) generalul Skobelev

Răspuns corect: b) marele duce Nicolae

Telegrama marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse din Balcani, cerea urgent ajutorul armatei române; anterior, diplomația rusă, prin Gorceakov, respinsese cooperarea militară, iar Skobelev era un general subordonat marelui duce.

5. Potrivit hotărârilor dietelor Transilvaniei din secolul al XVI-lea, confesiunea ortodoxă a românilor avea statutul de religie:

a) tolerată
b) receptă
c) de stat
d) interzisă

Răspuns corect: a) tolerată

Dietele au recunoscut patru religii recepte – catolică, luterană, calvină și unitariană –, iar ortodoxia românilor a rămas doar tolerată, ceea ce completa excluderea românilor din sistemul celor trei „națiuni” privilegiate.