După recunoașterea unirii depline, capitala Principatelor Unite a fost stabilită, în 1862, la:
- București
- Târgoviște
- Focșani
- Craiova
Odată cu formarea guvernului și a Adunării unice, în ianuarie 1862, Bucureștiul a devenit capitala statului; Târgoviștea fusese doar capitală medievală a Țării Românești, iar Focșaniul găzduise Comisia Centrală, organ comun prevăzut de Convenția de la Paris.Edictul prin care cetățenia romană a fost extinsă la aproape toți locuitorii liberi ai Imperiului, inclusiv la cei din Dacia, a fost emis de împăratul:
- Traian, în 106
- Hadrian, în 118
- Caracalla, în 212
- Aurelian, în 271
Constitutio Antoniniana, emisă de Caracalla în 212, a acordat cetățenia romană locuitorilor liberi ai Imperiului și a accelerat romanizarea; 106 este anul cuceririi Daciei, iar 271 marchează începutul retragerii aureliene.Conferința de pace care a încheiat, în august 1913, al Doilea Război Balcanic s-a desfășurat la București, sub președinția primului-ministru:
- Ion I. C. Brătianu
- Titu Maiorescu
- Petre P. Carp
- Take Ionescu
Titu Maiorescu, prim-ministru conservator între 1912 și 1914, a prezidat conferința și a semnat pacea de la București; Ion I. C. Brătianu a revenit la guvernare abia în ianuarie 1914, iar Petre P. Carp condusese guvernul anterior, până în 1912.După campania din 1538, în urma căreia Petru Rareș a pierdut tronul, sultanul Soliman Magnificul l-a instalat ca domn al Moldovei pe:
- Alexandru Lăpușneanu
- Ștefăniță
- Iliaș Rareș
- Ștefan Lăcustă
Soliman l-a numit domn pe Ștefan Lăcustă, ucis de boieri în decembrie 1540; după scurta domnie a lui Alexandru Cornea, Petru Rareș și-a recâștigat tronul în 1541; Ștefăniță domnise înaintea lui Rareș, iar Iliaș Rareș și Alexandru Lăpușneanu au urmat după a doua sa domnie.Adunarea de la Lugoj, din iunie 1848, care a cerut înarmarea românilor bănățeni și recunoașterea limbii române în administrație, a fost condusă de:
- Eftimie Murgu
- Avram Iancu
- Simion Bărnuțiu
- Andrei Șaguna
Eftimie Murgu a condus mișcarea românilor din Banat, iar Adunarea de la Lugoj (15/27 iunie 1848) l-a ales căpitan suprem al oștirii românești; Bărnuțiu și Șaguna sunt legați de Adunarea de la Blaj, iar Iancu de lupta din Munții Apuseni.