Ștefan cel Mare a domnit în Moldova între anii:
- 1527–1538
- 1386–1418
- 1457–1504
- 1400–1432
Ștefan cel Mare a urcat pe tron în aprilie 1457, la Direptate, și a domnit 47 de ani, până în iulie 1504; 1400–1432 este domnia lui Alexandru cel Bun, 1527–1538 prima domnie a lui Petru Rareș, iar 1386–1418 domnia lui Mircea cel Bătrân.Comandantul otoman al Plevnei, care a capitulat în fața armatelor româno-ruse la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, a fost:
- Soliman Pașa
- Mehmed Ali Pașa
- Abdul Kerim Pașa
- Osman Pașa
Osman Pașa s-a predat după o încercare eșuată de a rupe încercuirea, sabia sa fiind primită, potrivit tradiției, de colonelul român Mihail Cerchez; Soliman Pașa comanda în 1877 armata otomană din Balcani, la Șipca, iar Abdul Kerim armata de pe Dunăre, la începutul războiului.Prin Tratatul de la Berlin (1878), România a primit Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, dar a fost obligată să cedeze Rusiei:
- Cadrilaterul, cu județele Durostor și Caliacra
- sudul Basarabiei, cu județele Cahul, Bolgrad și Ismail
- nordul Bucovinei
- ținutul Herța
Cele trei județe din sudul Basarabiei, reintrate în componența Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, au fost retrocedate Rusiei; Cadrilaterul a intrat în componența României abia în 1913, iar Bucovina și ținutul Herța nu au fost în discuție în 1878.România a intrat în al Doilea Război Balcanic, în vara anului 1913, împotriva:
- Turciei
- Greciei
- Serbiei
- Bulgariei
România a intervenit împotriva Bulgariei, care își atacase foștii aliați sârbi și greci, armata română înaintând fără luptă spre Sofia; pacea a fost semnată la București, în august 1913, sub prezidenția lui Titu Maiorescu.Tripla Alianță, la care România a aderat în 1883, era formată din Germania, Austro-Ungaria și:
- Italia
- Franța
- Marea Britanie
- Rusia
Tripla Alianță (1882) reunea Germania, Austro-Ungaria și Italia; Rusia, Franța și Marea Britanie au format tabăra adversă, Tripla Înțelegere (Antanta), alături de care România a intrat în război în 1916.