[canonical]: https://grile.online/istorie/subiecte/model-admitere-academia-de-politie-001

> Pagina completă: https://grile.online/istorie/subiecte/model-admitere-academia-de-politie-001
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Istorie #001 · Model admitere Academia de Poliție

10 grile, din Constituțiile României, Istoriografie, Politică externă, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Banca Națională a României a fost etatizată în anul:

a) $1949$
b) $1946$
c) $1948$
d) $1947$

Răspuns corect: b) $1946$

Banca Națională a fost etatizată prin legea din decembrie $1946$, unul dintre pașii prin care noul regim a trecut economia sub controlul statului înainte de proclamarea republicii populare.

2. Umanist maghiar care în secolul al XVI-lea își exprimă neîncrederea față de originea romană a românilor se numește:

a) Istvan Szamoskoszy
b) Robert Roesler
c) Simon de Keza
d) A.D. Xenopol

Răspuns corect: a) Istvan Szamoskoszy

Robert Roesler formulează teoria contestată abia în secolul al XIX-lea; cronicarul umanist maghiar Istvan Szamoskoszy neagă originea romană a românilor cu mult mai devreme, în secolul al XVI-lea.

3. Umanist italian care a abordat în secolul al XVI-lea tema romanității orientale:

a) Enea Silvio Piccolomini
b) Samuel Micu
c) Iosif Sulzer
d) Nicolaos Olahus

Răspuns corect: a) Enea Silvio Piccolomini

Enea Silvio Piccolomini — viitorul papă Pius al II-lea — este singurul umanist italian dintre variante: Nicolaos Olahus scrie și el despre romanitatea românilor, dar este umanist transilvănean, iar Samuel Micu și Sulzer aparțin secolului al XVIII-lea.

4. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:

Articolul $7$ din Constituția din $1923$ prevedea că „legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor civile”; Constituția din $1923$, prin prevederile sale, a fost un act fundamental cu un pronunțat caracter democratic care a stat la baza dezvoltării țării în perioada interbelică.

a) dacă ambele propoziții sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele
b) dacă primul enunț este fals și al doilea enunț este adevărat
c) dacă primul enunț este adevărat și al doilea enunț este fals
d) dacă ambele propoziții sunt adevărate și nu există relație de cauzalitate între ele

Răspuns corect: b) dacă primul enunț este fals și al doilea enunț este adevărat

Primul enunț este fals — prevederea citată aparține de fapt articolului $6$ din Constituția din $1923$, nu articolului $7$; al doilea rămâne adevărat, Constituția din $1923$ fiind considerată un act cu un pronunțat caracter democratic pentru perioada interbelică.

5. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți:

Lovitura de stat din $2/14$ mai $1864$ a reprezentat o gravă încălcare a Convenției de la Paris; Al. I. Cuza a adoptat un nou act constituțional numit „Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris”.

a) dacă ambele propoziții sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele
b) dacă primul enunț este fals și al doilea enunț este adevărat
c) dacă ambele propoziții sunt adevărate și nu există relație de cauzalitate între ele
d) dacă primul enunț este adevărat și al doilea enunț este fals

Răspuns corect: a) dacă ambele propoziții sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele

Ambele enunțuri sunt adevărate, iar între ele există o relație de cauzalitate directă: tocmai pentru a acoperi încălcarea Convenției de la Paris, Cuza a adoptat imediat Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris.