[canonical]: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2023-020 > Pagina completă: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2023-020 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Istorie #020 · Admitere Academia de Poliție 2023 10 grile, din Constituțiile României, Statul român modern, România comunistă, cu explicații. Transcrise din Admitere Academia de Poliție 2023. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. ## Teaser gratuit, fără cont 1. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: În anul $2003$, pentru a permite aderarea României la Uniunea Europeană au fost modificate unele articole ale Constituției din $1991$; prin Constituția din $1965$ denumirea oficială a țării era Republica Populară Română. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat Răspuns corect: c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals Primul enunț este adevărat — Constituția din $1991$ a fost revizuită în $2003$ pentru a pregăti aderarea la Uniunea Europeană; al doilea este fals, Constituția din $1965$ schimbând denumirea țării în Republica Socialistă România, nu Republica Populară Română (nume folosit între $1947$ și $1965$). Sursa: Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2023, Istoria românilor, itemul 11 2. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: De la sfârșitul secolului al XIV-lea, românii au susținut politica de „cruciadă târzie”; din secolul al XV-lea relațiile Țărilor Române cu Imperiul Otoman au fost reglementate prin documentele numite „capitulații”. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat Răspuns corect: b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele Ambele afirmații sunt adevărate — participarea la cruciada târzie și reglementarea relațiilor cu Poarta prin capitulații sunt fapte reale ale politicii externe medievale românești — dar sunt două planuri distincte ale relației cu Imperiul Otoman, fără relație cauzală directă între ele. Sursa: Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2023, Istoria românilor, itemul 12 3. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Transilvania cunoaște la sfârșitul secolului al XVII-lea o modificare a statutului ei politic; prin instaurarea regimului politic fanariot, domnul era considerat un înalt funcționar al Porții, putând fi numit sau schimbat după cum erau interesele acesteia. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat Răspuns corect: b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele Ambele afirmații sunt adevărate — Transilvania trece sub stăpânire habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar regimul fanariot, instaurat în Moldova și Țara Românească din $1711$/$1716$, transforma domnul într-un funcționar numit de Poartă — dar sunt schimbări petrecute în spații și la momente diferite, fără relație cauzală între ele. Sursa: Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2023, Istoria românilor, itemul 13 4. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Dezbaterile Adunărilor Ad-hoc s-au finalizat cu adoptarea câte unei Rezoluții, cuprinzând propunerile adresate marilor puteri; marile puteri au recunoscut dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza în cursul anului $1859$, iar unirea deplină a Principatelor, în decembrie $1862$. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat Răspuns corect: c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals Primul enunț este adevărat — Adunările Ad-hoc au adoptat Rezoluții cu propunerile de unire înaintate marilor puteri; al doilea este fals, unirea deplină, administrativă și legislativă, a Principatelor fiind recunoscută la $24$ ianuarie $1862$, nu în decembrie $1862$. Sursa: Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2023, Istoria românilor, itemul 14 5. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: În $1863$, Cuza a stabilit relații diplomatice cu Serbia, peste capul Porții, relații continuate după venirea lui Carol I la tronul țării; cu prilejul sărbătorilor de la Putna din $1871$, tânărul A. D. Xenopol aprecia că „marea unire” este un fapt inevitabil. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există relație de cauzalitate între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea este fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea este adevărat Răspuns corect: b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există relație de cauzalitate între ele Ambele afirmații sunt adevărate — Cuza a inițiat relații directe cu Serbia în $1863$, continuate sub Carol I, iar la serbările de la Putna din $1871$ A. D. Xenopol a vorbit despre inevitabilitatea unirii tuturor românilor — dar sunt două episoade distincte ale afirmării naționale, fără relație cauzală directă între ele. Sursa: Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2023, Istoria românilor, itemul 15