[canonical]: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2015-130 > Pagina completă: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2015-130 > Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru > agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai > sus, niciodată la acest fișier. # Grile Admitere Academia de Poliție 2015 · Istorie #130 10 grile din Autonomii locale și instituții centrale, România și concertul european, Epoca lui Cuza, cu explicații. Transcrise din Admitere Academia de Poliție 2015. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen. Subiect oficial (Admitere Academia de Poliție 2015) ## Teaser gratuit, fără cont 1. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Amenințarea romană directă asupra Daciei a început să se manifeste din timpul regelui Burebista ($82$ - $44$ î. Hr.); romanii urmăreau să-și impună controlul asupra coloniilor grecești vest-pontice, să aibă acces la resursele zonei nord-dunărene și să beneficieze de o poziție strategică avantajoasă. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat Răspuns corect: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele Ambele enunțuri sunt adevărate și legate cauzal. Din vremea lui Burebista, Roma a devenit o amenințare directă pentru Dacia, iar al doilea enunț explică de ce: romanii urmăreau controlul asupra cetăților grecești de pe țărmul vestic al Mării Negre, resursele de la nord de Dunăre și o poziție strategică avantajoasă. Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 11 2. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Coroana maghiară a căutat fie să limiteze, fie să anuleze autonomia districtelor românești din Transilvania; în acest context, are loc revolta unor conducători locali ai românilor precum Bogdan, voievodul românilor maramureșeni și Negru Vodă din Țara Făgărașului. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat Răspuns corect: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele Ambele enunțuri sunt adevărate și legate cauzal. Politica coroanei maghiare de a limita sau de a desființa autonomiile românești a provocat răzvrătirea conducătorilor locali: Bogdan din Maramureș a trecut munții și a întemeiat Moldova independentă, iar tradiția leagă de Negru Vodă din Făgăraș întemeierea Țării Românești. Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 12 3. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Reacția lui Nicolae Ceaușescu față de intervenția militară în Cehoslovacia a trupelor Tratatului de la Varșovia s-a înscris în cursul politicii sale de distanțare de Moscova; național-comunismul lui Nicolae Ceaușescu s-a fundamentat prin discursul de condamnare a intervenției militare a Moscovei în Cehoslovacia. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat Răspuns corect: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele Ambele enunțuri sunt adevărate și legate cauzal. Condamnarea invadării Cehoslovaciei ($1968$) a continuat politica de distanțare față de Moscova, iar discursul din $21$ august $1968$ i-a adus lui Ceaușescu popularitate internă și externă, devenind un punct de sprijin al național-comunismului. Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 13 4. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Tratatul de pace de la Paris din $1856$ înlocuia protectoratul țarist asupra Principatelor Române cu garanția colectivă a marilor puteri; prin acest document se hotăra unirea Principatelor Române sub conducerea unui prinț pământean. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat Răspuns corect: c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals Primul enunț este adevărat: Tratatul de la Paris ($1856$) a înlocuit protectoratul țarist cu garanția colectivă a celor șapte mari puteri. Al doilea enunț este fals: tratatul nu a hotărât unirea, ci a prevăzut convocarea adunărilor ad-hoc, care să exprime dorințele românilor privind organizarea Principatelor. Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 14 5. Analizați conținutul celor două enunțuri și marcați cu: Din inițiativa ministrului de externe român, Take Ionescu, în anul $1921$, s-au semnat o convenție politică și una militară între România și Polonia; în $1926$, România a semnat tratatul de alianță și amiciție cu Franța. a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală c) dacă primul enunț este adevărat, iar al doilea fals d) dacă primul enunț este fals, iar al doilea adevărat Răspuns corect: b) dacă ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală Ambele enunțuri sunt adevărate: în $1921$, din inițiativa lui Take Ionescu, România a semnat cu Polonia o convenție de alianță defensivă, iar în $1926$ a semnat tratatul de alianță și amiciție cu Franța. Cele două acorduri fac parte din sistemul de securitate al României interbelice, dar primul nu l-a determinat pe al doilea. Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 15