[canonical]: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2015-129

> Pagina completă: https://grile.online/istorie/subiecte/admitere-academia-de-politie-2015-129
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Admitere Academia de Poliție 2015 · Istorie #129

10 grile din România în Războiul Rece, Romanitatea românilor, Autonomii locale și instituții centrale, cu explicații. Transcrise din Admitere Academia de Poliție 2015. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Subiect oficial (Admitere Academia de Poliție 2015)

## Teaser gratuit, fără cont

1. Cea mai importantă instituție centrală a societății medievale românești a fost:

a) Domnia
b) Biserica
c) Armata
d) Sfatul Țării

Răspuns corect: a) Domnia

Domnia a fost instituția centrală a statului medieval românesc: domnul concentra puterea politică, militară, judecătorească și fiscală. Sfatul domnesc, Biserica și armata funcționau în jurul domnului sau sub autoritatea lui.

Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 1

2. În Evul Mediu, împărțirea administrativ-teritorială în unități numite ținuturi era caracteristică statului medieval:

a) Țara Românească
b) Moldova
c) Dobrogea
d) Transilvania

Răspuns corect: b) Moldova

Moldova medievală era împărțită administrativ în ținuturi, conduse de pârcălabi sau staroști. Țara Românească era împărțită în județe, iar Transilvania în comitate, scaune și districte.

Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 2

3. În $1964$ România a respins Planul Valev ce urmărea:

a) transformarea țării într-o zonă puternic industrializată
b) transformarea țării într-o zonă militarizată
c) transformarea țării într-un grânar pentru URSS și celelalte state socialiste
d) transformarea țării într-o zonă agro-industrializată

Răspuns corect: c) transformarea țării într-un grânar pentru URSS și celelalte state socialiste

Planul Valev ($1964$), elaborat în cadrul CAER, propunea o zonă economică interstatală la Dunărea de Jos în care României îi revenea mai ales rolul agricol, de furnizor de cereale. Conducerea de la București l-a respins, pentru că bloca industrializarea țării.

Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 3

4. Împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul ($912$-$959$) folosește pentru bizantini numele de:

a) romei
b) romani
c) blachi
d) volohi

Răspuns corect: a) romei

Bizantinii se considerau continuatorii Imperiului Roman și se numeau *romaioi*, adică „romei”. Constantin al VII-lea Porfirogenetul folosește acest nume pentru supușii Imperiului Bizantin. Numele *blachi* și *volohi* îi desemnau pe români.

Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 4

5. După înlăturarea regimului fanariot, Poarta l-a numit domn al Țării Românești pe:

a) Ioniță Sandu Sturdza
b) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica
c) Mihail Sturdza
d) Gheorghe Bibescu

Răspuns corect: b) Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica

După mișcarea din $1821$, Poarta a renunțat la domnii fanarioți și, în $1822$, a numit domni pământeni: Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturdza în Moldova.

Subiect oficial · Admitere Academia de Poliție, Facultatea de Poliție, 2015, seria A2, Istoria românilor, itemul 5