[canonical]: https://grile.online/informatica/algoritmi-elementari

> Pagina completă: https://grile.online/informatica/algoritmi-elementari
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Algoritmi elementari · Informatică

5 grile, în 2 seturi, cu explicații.

## Teaser gratuit, fără cont

1. După o pauză, Furnicuța vrea să se deplaseze pe o frunză reprezentată printr-o matrice pătratică de $10\times10$ celule. Furnicuța pornește din colțul stânga-jos al frunzei și vrea să ajungă în colțul dreapta-jos, fără să iasă de pe frunză.

La un pas, ea poate fie să urce din colțul stânga-jos al unei celule în colțul dreapta-sus al aceleiași celule, fie să coboare din colțul stânga-sus al unei celule în colțul dreapta-jos al aceleiași celule (mereu avansând o celulă spre dreapta). Fie $m$ numărul total de trasee valide. Cât este $m \bmod 100$ (restul împărțirii lui $m$ la $100$)?

a) $24$
b) $42$
c) $0$
d) $96$
e) $76$

Răspuns corect: b) $42$

Fiecare traseu corespunde unei secvențe de $10$ pași de $+1$/$-1$ în înălțime, pornind și terminând la înălțimea $0$, fără să coboare sub $0$ — exact un drum Dyck de lungime $10$. Numărul acestor drumuri este numărul catalan $C_5=\binom{10}{5}/6=42$ (limita de sus, înălțimea $10$, nu se atinge niciodată în doar $10$ pași care revin la $0$, deci nu restrânge suplimentar numărul). Așadar $m=42$ și $m\bmod100=42$.

2. Scara laterală din Universitatea din București conectează $N$ etaje, numerotate de la $0$ la $N-1$, cu următoarea proprietate: de la etajul $i$, urcând sau coborând pe scară, Matei ajunge la etajul $(i+6) \bmod N$, respectiv $(i-6) \bmod N$.

Pentru care dintre următoarele valori ale lui $N$ poate Matei ajunge de la etajul $0$ la etajul $1$ (urcând și/sau coborând oricât)?

a) $2022$
b) $2023$
c) $2024$
d) $2025$
e) $2026$

Răspuns corect: b) $2023$

Din etajul $0$, mutările de $\pm6$ (mod $N$) ating exact multiplii lui $\gcd(6,N)$. Etajul $1$ este accesibil doar dacă $\gcd(6,N)=1$. Verificând: $\gcd(6,2022)=6$, $\gcd(6,2023)=1$, $\gcd(6,2024)=2$, $\gcd(6,2025)=3$, $\gcd(6,2026)=2$ — singura valoare potrivită este $N=2023$.

3. Alex îi povestește Andreei despre numărul lui preferat:

„Numărul meu preferat are $3$ cifre, are același număr de divizori ca răsturnatul lui, iar suma cifrelor sale este $20$.” Andreea nu reușește să ghicească numărul. Alex adaugă: „Produsul cifrelor este $288$.” Abia atunci Andreea găsește numărul.

În ce interval se află numărul preferat al lui Alex?

a) între $0$ și $199$
b) între $200$ și $399$
c) între $400$ și $599$
d) între $600$ și $799$
e) între $800$ și $999$

Răspuns corect: d) între $600$ și $799$

Dintre numerele de $3$ cifre cu suma cifrelor $20$ și același număr de divizori ca răsturnatul lor există $10$ candidați (deci indiciul singur nu era suficient pentru Andreea); adăugând condiția ca produsul cifrelor să fie $288$, rămâne un singur număr posibil: $686$ (cifre $6,8,6$: sumă $20$, produs $288$, $686$ e propriul răsturnat, deci are automat același număr de divizori ca el însuși). $686$ se află între $600$ și $799$.

4. În țara Numberland există $N$ orașe, fiecare aflat în câte un fus orar întreg, toate diferite între ele. Decalajul orar dintre oricare două orașe este un număr prim.

Care este numărul maxim $N$ de orașe posibil?

a) $3$
b) $4$
c) $5$
d) $13$
e) $15$
f) $17$

Răspuns corect: b) $4$

Dacă două orașe au fusuri de aceeași paritate, decalajul lor e par, deci trebuie să fie exact $2$ (singurul număr prim par) — iar $3$ fusuri de aceeași paritate ar cere ca toate diferențele perechi dintre ele să fie $2$, ceea ce e imposibil (dacă $a<b<c$ diferă toate cu $2$, atunci $c-a=4\ne2$). Deci cel mult $2$ fusuri pot avea fiecare paritate, adică $N\le4$. Un exemplu cu $N=4$: fusurile $0,2,5,7$ — toate decalajele ($2,5,7,3,5,2$) sunt prime. Deci maximul este $4$.

5. Dat un număr $X$, Matei poate fie să îl transforme în $5X$, fie — dacă ultima cifră a lui $X$ este $0$ sau $5$ — să îl transforme în $X+1$, $X+2$, $X+3$ sau $X+4$.

Care este numărul minim de transformări pentru a ajunge din $0$ în $202520252025$?

a) $24$
b) $25$
c) $26$
d) $27$
e) $28$
f) $29$

Răspuns corect: e) $28$

Fiecare secvență de transformări corespunde exact scrierii lui $X$ în baza $5$: o operație „$+d$” (cu $d\in\{1,2,3,4\}$) plasează o cifră nenulă, iar o operație „$\times5$” trece la cifra următoare. Numărul minim de pași este (numărul de cifre în baza $5$, minus $1$, pentru operațiile de înmulțire) plus (numărul de cifre nenule, pentru operațiile de adunare). Scriind $202520252025$ în baza $5$ se obțin $17$ cifre, dintre care $12$ sunt nenule, deci minimul este $(17-1)+12=28$.

## Seturi care conțin acest capitol

- [Informatică #005](https://grile.online/informatica/rezolva?set=informatica-mateinfoub-2025-1)
- [Informatică #006](https://grile.online/informatica/rezolva?set=informatica-mateinfoub-2025-2)
