Un vas cu volumul V=2 L conține m=0,64 g de oxigen molecular (μ=32 g/mol, N_A=6,02·10^23 mol^-1). Numărul de molecule din unitatea de volum este:

A) 6,02·10^24 m^-3. nu=m/μ=0,64/32=0,02 mol, deci N=nu N_A≈1,2·10^22 molecule. Concentrația este n=N/V=1,2·10^22/(2·10^-3 m^3)=6,02·10^24 m^-3. Împărțirea la volumul exprimat în litri dă 6,02·10^21, iar folosirea masei molare a oxigenului atomic (16 g/mol) dublează rezultatul.

Un gaz ideal ocupă volumul V=8,31 L la presiunea p=2·10^5 Pa și temperatura T=400 K (R=8,31 J/(molcdotK)). Cantitatea de gaz este:

B) 0,5 mol. Din ecuația de stare, nu=(pV)/(RT)=dfrac2·10^5·8,31·10^-38,31·400=0,5 mol. Volumul trebuie exprimat în m^3; păstrat în litri dă rezultatul de 1000 de ori mai mare (500 mol).

Un fir de cupru cu lungimea ℓ=100 m și aria secțiunii transversale S=0,5 mm^2 (ρ=1,7·10^-8 Ωcdotm) are rezistența electrică:

C) 3,4 Ω. R=ρ(ℓ)/(S)=1,7·10^-8·dfrac1000,5·10^-6=3,4 Ω, cu 1 mm^2=10^-6 m^2.

O rază de lumină trece din sticlă (n_1=1,5) în apă (n_2=4/3). Unghiul limită ℓ pentru reflexia totală la această suprafață de separație satisface relația:

D) sinℓ=(8)/(9). La unghiul limită raza refractată este razantă: n_1sinℓ=n_2sin90°, deci sinℓ=(n_2)/(n_1)=(4/3)/(3/2)=(8)/(9). Valoarea 2/3 ar fi unghiul limită sticlă–aer, iar 3/4 unghiul limită apă–aer.

Într-un calorimetru cu capacitatea calorică C=420 J/K se află m_2=0,3 kg apă, ambele la 20 °C. Se toarnă m_1=0,2 kg apă la 80 °C (c=4200 J/(kgcdotK)). Neglijând pierderile, temperatura de echilibru este:

E) 40 °C. Căldura cedată de apa caldă este primită de apa rece și de calorimetru: m_1c(80-t)=(m_2c+C)(t-20), adică 840(80-t)=1680(t-20), de unde 2520 t=100800 și t=40 °C. Ignorând calorimetrul s-ar obține 44 °C.

Grile Termodinamică · Fizică admitere Medicină #070

1/5

00:00

Un vas cu volumul

V=2\,\text{L}

conține

m=0{,}64\,\text{g}

de oxigen molecular (

\mu=32\,\text{g/mol}

,

N_A=6{,}02\cdot10^{23}\,\text{mol}^{-1}

). Numărul de molecule din unitatea de volum este:

Un vas cu volumul $V=2\,\text{L}$ conține $m=0{,}64\,\text{g}$ de oxigen molecular ( $\mu=32\,\text{g/mol}$ , $N_A=6{,}02\cdot10^{23}\,\text{mol}^{-1}$ ). Numărul de molecule din unitatea de volum este:
1. $6{,}02\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$
2. $6{,}02\cdot10^{21}\,\text{m}^{-3}$
3. $1{,}2\cdot10^{22}\,\text{m}^{-3}$
4. $1{,}2\cdot10^{25}\,\text{m}^{-3}$
5. $3{,}01\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$
$\nu=m/\mu=0{,}64/32=0{,}02\,\text{mol}$ , deci $N=\nu N_A\approx1{,}2\cdot10^{22}$ molecule. Concentrația este $n=N/V=1{,}2\cdot10^{22}/(2\cdot10^{-3}\,\text{m}^3)=6{,}02\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$ . Împărțirea la volumul exprimat în litri dă $6{,}02\cdot10^{21}$ , iar folosirea masei molare a oxigenului atomic ( $16\,\text{g/mol}$ ) dublează rezultatul.
Un gaz ideal ocupă volumul $V=8{,}31\,\text{L}$ la presiunea $p=2\cdot10^{5}\,\text{Pa}$ și temperatura $T=400\,\text{K}$ ( $R=8{,}31\,\text{J/(mol}\cdot\text{K)}$ ). Cantitatea de gaz este:
1. $500\,\text{mol}$
2. $0{,}5\,\text{mol}$
3. $0{,}25\,\text{mol}$
4. $1\,\text{mol}$
5. $5\,\text{mol}$
Din ecuația de stare, $\nu=\dfrac{pV}{RT}=\dfrac{2\cdot10^{5}\cdot8{,}31\cdot10^{-3}}{8{,}31\cdot400}=0{,}5\,\text{mol}$ . Volumul trebuie exprimat în $\text{m}^3$ ; păstrat în litri dă rezultatul de $1000$ de ori mai mare ( $500\,\text{mol}$ ).
Un fir de cupru cu lungimea $\ell=100\,\text{m}$ și aria secțiunii transversale $S=0{,}5\,\text{mm}^2$ ( $\rho=1{,}7\cdot10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}$ ) are rezistența electrică:
1. $0{,}34\,\Omega$
2. $34\,\Omega$
3. $3{,}4\,\Omega$
4. $1{,}7\,\Omega$
5. $6{,}8\,\Omega$
$R=\rho\dfrac{\ell}{S}=1{,}7\cdot10^{-8}\cdot\dfrac{100}{0{,}5\cdot10^{-6}}=3{,}4\,\Omega$ , cu $1\,\text{mm}^2=10^{-6}\,\text{m}^2$ .
O rază de lumină trece din sticlă ( $n_1=1{,}5$ ) în apă ( $n_2=4/3$ ). Unghiul limită $\ell$ pentru reflexia totală la această suprafață de separație satisface relația:
1. $\sin\ell=\frac{2}{3}$
2. $\sin\ell=\frac{3}{4}$
3. $\sin\ell=\frac{1}{9}$
4. $\sin\ell=\frac{8}{9}$
5. $\sin\ell=\frac{1}{2}$
La unghiul limită raza refractată este razantă: $n_1\sin\ell=n_2\sin90^{\circ}$ , deci $\sin\ell=\dfrac{n_2}{n_1}=\dfrac{4/3}{3/2}=\dfrac{8}{9}$ . Valoarea $2/3$ ar fi unghiul limită sticlă–aer, iar $3/4$ unghiul limită apă–aer.
Într-un calorimetru cu capacitatea calorică $C=420\,\text{J/K}$ se află $m_2=0{,}3\,\text{kg}$ apă, ambele la $20\,^{\circ}\text{C}$ . Se toarnă $m_1=0{,}2\,\text{kg}$ apă la $80\,^{\circ}\text{C}$ ( $c=4200\,\text{J/(kg}\cdot\text{K)}$ ).Neglijând pierderile, temperatura de echilibru este:
1. $44\,^{\circ}\text{C}$
2. $50\,^{\circ}\text{C}$
3. $36\,^{\circ}\text{C}$
4. $60\,^{\circ}\text{C}$
5. $40\,^{\circ}\text{C}$
Căldura cedată de apa caldă este primită de apa rece și de calorimetru: $m_1c(80-t)=(m_2c+C)(t-20)$ , adică $840(80-t)=1680(t-20)$ , de unde $2520\,t=100800$ și $t=40\,^{\circ}\text{C}$ . Ignorând calorimetrul s-ar obține $44\,^{\circ}\text{C}$ .

Un vas cu volumul $V=2\,\text{L}$ conține $m=0{,}64\,\text{g}$ de oxigen molecular ( $\mu=32\,\text{g/mol}$ , $N_A=6{,}02\cdot10^{23}\,\text{mol}^{-1}$ ). Numărul de molecule din unitatea de volum este:
1. $6{,}02\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$
2. $6{,}02\cdot10^{21}\,\text{m}^{-3}$
3. $1{,}2\cdot10^{22}\,\text{m}^{-3}$
4. $1{,}2\cdot10^{25}\,\text{m}^{-3}$
5. $3{,}01\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$
$\nu=m/\mu=0{,}64/32=0{,}02\,\text{mol}$ , deci $N=\nu N_A\approx1{,}2\cdot10^{22}$ molecule. Concentrația este $n=N/V=1{,}2\cdot10^{22}/(2\cdot10^{-3}\,\text{m}^3)=6{,}02\cdot10^{24}\,\text{m}^{-3}$ . Împărțirea la volumul exprimat în litri dă $6{,}02\cdot10^{21}$ , iar folosirea masei molare a oxigenului atomic ( $16\,\text{g/mol}$ ) dublează rezultatul.
Un gaz ideal ocupă volumul $V=8{,}31\,\text{L}$ la presiunea $p=2\cdot10^{5}\,\text{Pa}$ și temperatura $T=400\,\text{K}$ ( $R=8{,}31\,\text{J/(mol}\cdot\text{K)}$ ). Cantitatea de gaz este:
1. $500\,\text{mol}$
2. $0{,}5\,\text{mol}$
3. $0{,}25\,\text{mol}$
4. $1\,\text{mol}$
5. $5\,\text{mol}$
Din ecuația de stare, $\nu=\dfrac{pV}{RT}=\dfrac{2\cdot10^{5}\cdot8{,}31\cdot10^{-3}}{8{,}31\cdot400}=0{,}5\,\text{mol}$ . Volumul trebuie exprimat în $\text{m}^3$ ; păstrat în litri dă rezultatul de $1000$ de ori mai mare ( $500\,\text{mol}$ ).
Un fir de cupru cu lungimea $\ell=100\,\text{m}$ și aria secțiunii transversale $S=0{,}5\,\text{mm}^2$ ( $\rho=1{,}7\cdot10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}$ ) are rezistența electrică:
1. $0{,}34\,\Omega$
2. $34\,\Omega$
3. $3{,}4\,\Omega$
4. $1{,}7\,\Omega$
5. $6{,}8\,\Omega$
$R=\rho\dfrac{\ell}{S}=1{,}7\cdot10^{-8}\cdot\dfrac{100}{0{,}5\cdot10^{-6}}=3{,}4\,\Omega$ , cu $1\,\text{mm}^2=10^{-6}\,\text{m}^2$ .
O rază de lumină trece din sticlă ( $n_1=1{,}5$ ) în apă ( $n_2=4/3$ ). Unghiul limită $\ell$ pentru reflexia totală la această suprafață de separație satisface relația:
1. $\sin\ell=\frac{2}{3}$
2. $\sin\ell=\frac{3}{4}$
3. $\sin\ell=\frac{1}{9}$
4. $\sin\ell=\frac{8}{9}$
5. $\sin\ell=\frac{1}{2}$
La unghiul limită raza refractată este razantă: $n_1\sin\ell=n_2\sin90^{\circ}$ , deci $\sin\ell=\dfrac{n_2}{n_1}=\dfrac{4/3}{3/2}=\dfrac{8}{9}$ . Valoarea $2/3$ ar fi unghiul limită sticlă–aer, iar $3/4$ unghiul limită apă–aer.
Într-un calorimetru cu capacitatea calorică $C=420\,\text{J/K}$ se află $m_2=0{,}3\,\text{kg}$ apă, ambele la $20\,^{\circ}\text{C}$ . Se toarnă $m_1=0{,}2\,\text{kg}$ apă la $80\,^{\circ}\text{C}$ ( $c=4200\,\text{J/(kg}\cdot\text{K)}$ ).Neglijând pierderile, temperatura de echilibru este:
1. $44\,^{\circ}\text{C}$
2. $50\,^{\circ}\text{C}$
3. $36\,^{\circ}\text{C}$
4. $60\,^{\circ}\text{C}$
5. $40\,^{\circ}\text{C}$
Căldura cedată de apa caldă este primită de apa rece și de calorimetru: $m_1c(80-t)=(m_2c+C)(t-20)$ , adică $840(80-t)=1680(t-20)$ , de unde $2520\,t=100800$ și $t=40\,^{\circ}\text{C}$ . Ignorând calorimetrul s-ar obține $44\,^{\circ}\text{C}$ .

Fizică #070 Model admitere Medicină