În SI unitatea de măsură pentru căldura specifică este:

E) Jcdotkg^-1cdotK^-1. Din definiție c=(Q)/(mΔ T), deci [c]_SI=dfracJkgcdotK=Jcdotkg^-1cdotK^-1. JcdotK^-1 este unitatea capacității calorice, iar Jcdotmol^-1cdotK^-1 a căldurii molare.

Un gaz ideal se destinde adiabatic. În cursul procesului volumul crește de 100 ori iar temperatura scade de 10 ori. Exponentul adiabatic al gazului este:

D) 3/2. În transformarea adiabatică TV^γ-1=const., deci ((V_f)/(V_i))^γ-1=(T_i)/(T_f): 100^γ-1=10. Rezultă γ-1=(1)/(2), adică γ=3/2.

Un acumulator cu t.e.m. E=12 V are intensitatea curentului de scurtcircuit I_sc=40 A. Legând la bornele acumulatorului un rezistor, tensiunea la bornele sale devine U=11 V. Valoarea rezistenței rezistorului este:

C) 3,3 Ω. Din I_sc=(E)/(r) rezultă r=(12)/(40)=0,3 Ω. Căderea de tensiune pe rezistența internă este E-U=1 V, deci I=(E-U)/(r)=(10)/(3) A. Rezistența rezistorului este R=(U)/(I)=dfracUEI_sc(E-U)=(11·12)/(40·1)=3,3 Ω.

Un gaz ideal cu căldura molară la volum constant C_V=3R/2 ocupă un volum de un litru la presiunea de 10^5 N/m^2. Cantitatea de căldură necesară pentru a mări volumul de 3 ori într-o transformare izobară este:

A) 500 J. La presiune constantă Q=nu C_pΔ T, cu C_p=C_V+R=(5)/(2)R și nu RΔ T=pΔ V. Deci Q=(5)/(2)pΔ V=(5)/(2)·10^5·2·10^-3=500 J.

Grile Termodinamică, Mecanică · Admitere Politehnica 2019

1/5

00:00

Un mobil cu masa

m=200\,\text{g}

se mișcă după legea

x(t)=4+2t+2t^2

(

x

este măsurat în metri iar

t

în secunde). Energia cinetică a mobilului la momentul

t=2\,\text{s}

este:

Un mobil cu masa $m=200\,\text{g}$ se mișcă după legea $x(t)=4+2t+2t^2$ ( $x$ este măsurat în metri iar $t$ în secunde). Energia cinetică a mobilului la momentul $t=2\,\text{s}$ este:
1. $4\,\text{J}$
2. $1\,\text{J}$
3. $10\,\text{J}$
4. $30\,\text{J}$
5. $2\,\text{J}$
6. $20\,\text{J}$
Viteza este derivata coordonatei: $v(t)=2+4t$ , deci $v(2)=10\,\text{m/s}$ . $E_c=\dfrac{mv^2}{2}=\dfrac{0{,}2\cdot100}{2}=10\,\text{J}$ .
În SI unitatea de măsură pentru căldura specifică este:
1. $\text{J}\cdot\text{K}^{-1}$
2. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}$
3. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}$
4. $\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$
5. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$
6. $\text{J}\cdot\text{kg}\cdot\text{K}^{-1}$
Din definiție $c=\dfrac{Q}{m\Delta T}$ , deci $[c]_{SI}=\dfrac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}}=\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$ . $\text{J}\cdot\text{K}^{-1}$ este unitatea capacității calorice, iar $\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$ a căldurii molare.
Un gaz ideal se destinde adiabatic. În cursul procesului volumul crește de $100$ ori iar temperatura scade de $10$ ori. Exponentul adiabatic al gazului este:
1. $4/3$
2. $2$
3. $7/5$
4. $3/2$
5. $6/5$
6. $5/4$
În transformarea adiabatică $TV^{\gamma-1}=\text{const.}$ , deci $\left(\dfrac{V_f}{V_i}\right)^{\gamma-1}=\dfrac{T_i}{T_f}$ : $100^{\gamma-1}=10$ .Rezultă $\gamma-1=\dfrac{1}{2}$ , adică $\gamma=3/2$ .
Un acumulator cu t.e.m. $E=12\,\text{V}$ are intensitatea curentului de scurtcircuit $I_{sc}=40\,\text{A}$ . Legând la bornele acumulatorului un rezistor, tensiunea la bornele sale devine $U=11\,\text{V}$ . Valoarea rezistenței rezistorului este:
1. $4{,}5\,\Omega$
2. $3{,}5\,\Omega$
3. $3{,}3\,\Omega$
4. $4\,\Omega$
5. $2{,}5\,\Omega$
6. $3\,\Omega$
Din $I_{sc}=\dfrac{E}{r}$ rezultă $r=\dfrac{12}{40}=0{,}3\,\Omega$ . Căderea de tensiune pe rezistența internă este $E-U=1\,\text{V}$ , deci $I=\dfrac{E-U}{r}=\dfrac{10}{3}\,\text{A}$ .Rezistența rezistorului este $R=\dfrac{U}{I}=\dfrac{UE}{I_{sc}(E-U)}=\dfrac{11\cdot12}{40\cdot1}=3{,}3\,\Omega$ .
Un gaz ideal cu căldura molară la volum constant $C_V=3R/2$ ocupă un volum de un litru la presiunea de $10^5\,\text{N/m}^2$ . Cantitatea de căldură necesară pentru a mări volumul de $3$ ori într-o transformare izobară este:
1. $500\,\text{J}$
2. $100\,\text{J}$
3. $200\,\text{J}$
4. $600\,\text{J}$
5. $300\,\text{J}$
6. $400\,\text{J}$
La presiune constantă $Q=\nu C_p\Delta T$ , cu $C_p=C_V+R=\dfrac{5}{2}R$ și $\nu R\Delta T=p\Delta V$ .Deci $Q=\dfrac{5}{2}p\Delta V=\dfrac{5}{2}\cdot10^5\cdot2\cdot10^{-3}=500\,\text{J}$ .

Un mobil cu masa $m=200\,\text{g}$ se mișcă după legea $x(t)=4+2t+2t^2$ ( $x$ este măsurat în metri iar $t$ în secunde). Energia cinetică a mobilului la momentul $t=2\,\text{s}$ este:
1. $4\,\text{J}$
2. $1\,\text{J}$
3. $10\,\text{J}$
4. $30\,\text{J}$
5. $2\,\text{J}$
6. $20\,\text{J}$
Viteza este derivata coordonatei: $v(t)=2+4t$ , deci $v(2)=10\,\text{m/s}$ . $E_c=\dfrac{mv^2}{2}=\dfrac{0{,}2\cdot100}{2}=10\,\text{J}$ .
În SI unitatea de măsură pentru căldura specifică este:
1. $\text{J}\cdot\text{K}^{-1}$
2. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}$
3. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}$
4. $\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$
5. $\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$
6. $\text{J}\cdot\text{kg}\cdot\text{K}^{-1}$
Din definiție $c=\dfrac{Q}{m\Delta T}$ , deci $[c]_{SI}=\dfrac{\text{J}}{\text{kg}\cdot\text{K}}=\text{J}\cdot\text{kg}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$ . $\text{J}\cdot\text{K}^{-1}$ este unitatea capacității calorice, iar $\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}$ a căldurii molare.
Un gaz ideal se destinde adiabatic. În cursul procesului volumul crește de $100$ ori iar temperatura scade de $10$ ori. Exponentul adiabatic al gazului este:
1. $4/3$
2. $2$
3. $7/5$
4. $3/2$
5. $6/5$
6. $5/4$
În transformarea adiabatică $TV^{\gamma-1}=\text{const.}$ , deci $\left(\dfrac{V_f}{V_i}\right)^{\gamma-1}=\dfrac{T_i}{T_f}$ : $100^{\gamma-1}=10$ .Rezultă $\gamma-1=\dfrac{1}{2}$ , adică $\gamma=3/2$ .
Un acumulator cu t.e.m. $E=12\,\text{V}$ are intensitatea curentului de scurtcircuit $I_{sc}=40\,\text{A}$ . Legând la bornele acumulatorului un rezistor, tensiunea la bornele sale devine $U=11\,\text{V}$ . Valoarea rezistenței rezistorului este:
1. $4{,}5\,\Omega$
2. $3{,}5\,\Omega$
3. $3{,}3\,\Omega$
4. $4\,\Omega$
5. $2{,}5\,\Omega$
6. $3\,\Omega$
Din $I_{sc}=\dfrac{E}{r}$ rezultă $r=\dfrac{12}{40}=0{,}3\,\Omega$ . Căderea de tensiune pe rezistența internă este $E-U=1\,\text{V}$ , deci $I=\dfrac{E-U}{r}=\dfrac{10}{3}\,\text{A}$ .Rezistența rezistorului este $R=\dfrac{U}{I}=\dfrac{UE}{I_{sc}(E-U)}=\dfrac{11\cdot12}{40\cdot1}=3{,}3\,\Omega$ .
Un gaz ideal cu căldura molară la volum constant $C_V=3R/2$ ocupă un volum de un litru la presiunea de $10^5\,\text{N/m}^2$ . Cantitatea de căldură necesară pentru a mări volumul de $3$ ori într-o transformare izobară este:
1. $500\,\text{J}$
2. $100\,\text{J}$
3. $200\,\text{J}$
4. $600\,\text{J}$
5. $300\,\text{J}$
6. $400\,\text{J}$
La presiune constantă $Q=\nu C_p\Delta T$ , cu $C_p=C_V+R=\dfrac{5}{2}R$ și $\nu R\Delta T=p\Delta V$ .Deci $Q=\dfrac{5}{2}p\Delta V=\dfrac{5}{2}\cdot10^5\cdot2\cdot10^{-3}=500\,\text{J}$ .

Fizică #109 Admitere Politehnica București 2019 — Fizică Fa, Varianta A (iulie)