Unitatea de măsură în SI pentru rezistivitatea electrică a unui material conductor este:
- Ω
- Ω⋅m2
- Ω/m
- Ω2/m
- Ω⋅m
- Ω2⋅m
Din R=ρSl rezultă ρ=lRS, deci [ρ]SI=mΩ⋅m2=Ω⋅m.În condiții normale de presiune și temperatură (p0, T0), densitatea unui gaz ideal este ρ0. Cunoscând căldura specifică a gazului la volum constant cv, exponentul său adiabatic este:
- p0T0cvρ0
- 1+p0cvρ0
- ρ0T0cvp0
- 1+p0ρ0T0cv
- 1−p0ρ0T0cv
- 1+ρ0T0cvp0
Cu relația Robert-Mayer, γ=CvCp=CvCv+R=1+μcvR, unde μ este masa molară.Din ecuația termică de stare scrisă cu densitatea, p0=μρ0RT0, deci μR=ρ0T0p0 și γ=1+ρ0T0cvp0.În cursul unui ciclu termodinamic cu randamentul η=0,2 se efectuează un lucru mecanic de 1000J. Căldura cedată sursei reci în cursul ciclului are valoarea absolută de:
- 5kJ
- 1kJ
- 6000J
- 4kJ
- 2000J
- 3kJ
Căldura primită este Qp=ηL=0,21000=5000J.Din L=Qp−∣Qc∣ rezultă ∣Qc∣=Qp−L=5000−1000=4000J=4kJ.Un sistem termodinamic primește căldura Q=400J și efectuează lucrul mecanic L=200J. Variația energiei sale interne este:
- 400J
- −200J
- 1000J
- 800J
- 200J
- 600J
Din principiul I al termodinamicii, Q=ΔU+L, deci ΔU=Q−L=400−200=200J.Sub acțiunea unei forțe de 10kN o bară metalică nedeformată se alungește cu 40mm. Lucrul mecanic efectuat este:
- 120J
- 350J
- 50J
- 970J
- 80J
- 200J
Bara pornește nedeformată, deci forța deformatoare crește liniar cu alungirea, F=kx, de la 0 până la 10kN.Lucrul mecanic este aria de sub graficul F(x): L=2kx2=2Fx=2104⋅0,04=200J.