Prețul de echilibru pe piața bunurilor economice se formează atunci când:
- nevoia de bunuri economice este egală cu cererea de bunuri economice
- cererea satisfăcută este mai mare decât oferta satisfăcută
- oferta reală de bunuri economice este egală cu cererea de bani
- cererea de bunuri economice este egală cu oferta de bunuri economice
Prețul de echilibru se formează exact în punctul în care cererea de bunuri economice este egală cu oferta de bunuri economice.Maximizarea utilității totale pentru două bunuri economice A și B, în condițiile unui venit disponibil limitat, se realizează atunci când:
- raportul dintre utilitatea marginală și prețul bunului A este mai mare decât raportul dintre utilitatea marginală și prețul bunului B
- raportul dintre prețul bunului A și prețul bunului B este mai mic decât raportul dintre utilitatea marginală a bunului B și utilitatea marginală a bunului A
- raportul dintre utilitatea marginală și prețul bunului A este egal cu raportul dintre utilitatea marginală și prețul bunului B
- raportul dintre utilitatea marginală a bunului A și prețul bunului B este egal cu raportul dintre utilitatea marginală a bunului B și prețul bunului A
Echilibrul consumatorului (maximizarea utilității totale) se atinge atunci când ultimul leu cheltuit pe fiecare bun aduce aceeași utilitate marginală, adică PAUmgA=PBUmgB.Productivitatea medie a muncii într-o firmă care inițial avea 100 de salariați a fost 50. Angajarea a încă 10 lucrători, cu o productivitate marginală de 20, conduce la o producție finală de:
- 4080 buc.
- 5000 buc.
- 5020 buc.
- 5200 buc.
Producția inițială este 100×50=5000 buc.; cei 10 lucrători suplimentari adaugă 10×20=200 buc., deci producția finală este 5000+200=5200 buc.Atunci când salariul real crește și salariul nominal scade, prețurile bunurilor de consum:
- scad cu 15%, iar salariul nominal scade cu 50%
- cresc cu 50%, iar salariul real crește cu 15%
- cresc cu 15%, iar salariul real crește cu 50%
- scad cu 50%, iar salariul nominal scade cu 15%
Salariul real crește atunci când prețurile scad mai mult decât scade salariul nominal: o scădere de 50% a prețurilor, față de o scădere de doar 15% a salariului nominal, lasă puterea de cumpărare (salariul real) mai mare.Scăderea salariului nominal determină:
- deplasarea curbei ofertei de muncă spre stânga
- scăderea volumului de forță de muncă în condiții salariale
- scăderea numărului de locuri de muncă în condiții salariale
- deplasarea curbei ofertei de muncă spre dreapta
O scădere a salariului nominal reduce cantitatea de muncă pe care populația este dispusă să o ofere la acel nivel salarial — o mișcare de-a lungul curbei ofertei de muncă, nu o deplasare a acesteia.