oxidarea antracenului la antrachinonă se face în prezența de KX2CrX2OX7/CHX3COOH
prin condensarea aldolică a acetonei (c.c.) cu propanalul (c.m.) rezultă un cetol
dibenzilcetona are NE=9
prin hidroliza metilcianhidrinei rezultă acid lactic
Reacția Kucerov (hidratarea alchinelor) dă doar o parte dintre cetone — de exemplu ciclohexanona nu provine dintr-o alchină, iar din acetilenă se obține o aldehidă, nu o cetonă — deci nu toate cetonele se obțin astfel — fals. Antracenul se oxidează la antrachinonă cu KX2CrX2OX7 în mediu de acid acetic — adevărat. În condensarea dintre acetonă (componenta carbonilică) și propanal (componenta metilenică) se formează o hidroxialdehidă ((CHX3)X2C(OH)−CH(CHX3)−CHO), adică un aldol, nu un cetol (hidroxicetonă) — fals. Dibenzilcetona este CX15HX14O, cu NE=(2⋅15+2−14)/2=9 — adevărat. Metilcianhidrina (CHX3−CH(OH)−CN) hidrolizează la acid lactic (CHX3−CH(OH)−COOH) — adevărat.
Butanona se poate obține prin:
adiția apei la 1-butină
adiția apei la 2-butină
hidroliza bazică a 2,2-diclorobutanului
adiția apei la vinilacetilenă
oxidarea cu KMnOX4/HX2SOX4 a 3,4-dimetil-3-hexenei
Hidratarea 1-butinei (HC≡C−CHX2CHX3) respectă regula lui Markovnikov și dă enolul care trece în butanonă — corect; hidratarea 2-butinei dă aceeași cetonă — corect; hidroliza bazică a dihalogenatului geminal CHX3−CClX2−CHX2CHX3 dă gruparea carbonil, deci butanona — corect. Vinilacetilena (CHX2=CH−C≡CH) adiționează apă doar la tripla legătură și păstrează dubla, dând metil-vinil-cetonă (CHX2=CH−CO−CHX3, butenonă), nu butanonă — fals. 3,4-Dimetil-3-hexena (CHX3CHX2−C(CHX3)=C(CHX3)−CHX2CHX3) se rupe simetric la dubla legătură în două molecule de butanonă — corect.
Referitor la acidul acrilic, sunt adevărate afirmațiile:
reacționează cu metanolul
este un acid monocarboxilic
reacționează cu bromul
are 4 atomi de carbon în moleculă
reacționează cu hidrogenul
Acidul acrilic este CHX2=CH−COOH. Gruparea carboxil se esterifică cu metanolul (acrilat de metil) și este singura, deci acidul este monocarboxilic — adevărat. Dubla legătură adiționează bromul (acid 2,3-dibromopropanoic) și hidrogenul (acid propanoic) — adevărat. Molecula are 3 atomi de carbon, nu 4 — fals.
Conțin legături de tip amidic:
aminele acilate
peptidele
ureea
aminoacizii
p-aminobenzoatul de etil
Legătura amidică este −CO−NHX−. Aminele acilate sunt amide N-substituite; peptidele sunt legate prin grupe amidice (legături peptidice); ureea este diamida acidului carbonic, HX2N−CO−NHX2 — toate conțin legătură amidică. Aminoacizii au grupe −NHX2 și −COOH libere, fără legătură amidică, iar p-aminobenzoatul de etil conține o legătură de ester, nu de amidă.
Care dintre următoarele variante de răspuns sunt adevărate?
grăsimile saturate sunt lichide
tristearina este o trigliceridă omogenă
indicele de iod reprezintă grame de iod adiționate la 100g grăsime
dipalmitostearina este o trigliceridă mixtă
grăsimile sunt solubile în solvenți organici nepolari
Grăsimile saturate (de exemplu seul) sunt solide la temperatura camerei; uleiurile, bogate în acizi nesaturați, sunt lichide — prima afirmație este falsă. Tristearina are cei trei acizi identici (stearic), deci este omogenă — adevărat. Indicele de iod măsoară gradul de nesaturare, ca grame de iod fixate la 100g grăsime — adevărat. Dipalmitostearina conține doi acizi diferiți (palmitic și stearic), deci este mixtă — adevărat. Fiind nepolare, grăsimile se dizolvă în benzen, eter, cloroform și alți solvenți nepolari — adevărat.