Căldura de dizolvare a unei substanțe reprezintă efectul termic care însoțește:
Căldura de dizolvare a unei substanțe reprezintă efectul termic care însoțește:
dizolvarea unui gram de substanță în 100g de apă
formarea unui mol de substanță din elementele componente
cristalizarea unui mol de substanță din soluția ei saturată
dizolvarea unui mol de substanță într-o cantitate mare de solvent
Căldura (entalpia) de dizolvare se raportează la un mol de substanță dizolvată, într-un volum mare de solvent, astfel încât adăugarea de solvent să nu mai producă efect termic. Formarea din elemente definește entalpia de formare, iar cristalizarea este procesul invers dizolvării, cu efect termic de semn opus.
O bază slabă monoacidă B are constanta de bazicitate Kb=10−5. pH-ul soluției 0,1M a bazei, la 25∘C, este:
3
11
13
8
[HOX−]=Kb⋅c=10−6=10−3M, deci pOH=3 și pH=14−3=11. Valoarea 3 este pOH-ul, 13 ar fi pH-ul unei baze tari de aceeași concentrație, iar 8 provine din pOH=−lg(Kb⋅c), fără radical.
Acidul slab HA are pKa=3,2, iar acidul slab HB are pKa=4,8. Raportul Ka(HA):Ka(HB) este aproximativ (100,6≈4):
1,6
40
0,67
0,025
Ka=10−pKa, deci raportul este 10−3,2/10−4,8=101,6=10⋅100,6≈40: HA, cu pKa mai mic, este acidul mai tare. 1,6 este doar diferența pKa-urilor, 0,67 împarte pKa-urile între ele, iar 0,025 este raportul inversat.
Se compară soluțiile de aceeași concentrație de NaCN și de CHX3COONa (Ka: HCN4,9⋅10−10, CHX3COOH1,8⋅10−5). Este corectă afirmația:
CHX3COONa are pH mai mare, deoarece CHX3COOH este acidul mai tare
au același pH, deoarece conțin aceeași concentrație de NaX+
NaCN are pH mai mare, deoarece HCN este acidul mai slab
NaCN are pH mai mic, deoarece HCN ionizează mai puțin
Cu cât acidul este mai slab, cu atât baza lui conjugată este mai tare (Kb=Kw/Ka): CNX− hidrolizează mult mai avansat decât CHX3COOX−, deci soluția de NaCN este mai bazică (pH ≈11,2 față de ≈8,9 la 0,1M). Ionul NaX+ nu influențează pH-ul; tăria acidului și tăria bazei conjugate variază invers.
Entalpia de combustie a metanului este −890kJ/mol când apa rezultă lichidă și −802kJ/mol când apa rezultă în stare de vapori. Entalpia molară de vaporizare a apei este:
+44kJ/mol
+88kJ/mol
−44kJ/mol
+22kJ/mol
Diferența de 88kJ dintre cele două valori corespunde vaporizării celor 2mol de apă formați la arderea unui mol de CHX4, deci pentru un mol de apă ΔHvap=+44kJ/mol. Vaporizarea absoarbe căldură, deci semnul este pozitiv; +88 uită că se formează doi moli de apă.