Numărul de oxidare al azotului în acidul azotos, HNOX2, este:
Numărul de oxidare al azotului în acidul azotos, HNOX2, este:
+5
+4
−3
+3
Cu N.O.(H)=+1 și N.O.(O)=−2: +1+x+2(−2)=0, deci x=+3. Valoarea +5 aparține azotului din acidul azotic, HNOX3, care are un atom de oxigen în plus.
O sârmă de cupru se introduce într-o soluție incoloră de AgNOX3. După un timp:
nu are loc reacție, deoarece cuprul este situat după hidrogen
pe sârmă se depune argint, iar soluția rămâne incoloră
soluția rămâne incoloră, iar sârma se acoperă cu oxid de cupru
soluția se colorează în albastru, iar pe sârmă se depune argint
Cuprul (E∘=+0,34V) este un reducător mai puternic decât argintul (+0,80V): Cu+2AgNOX3Cu(NOX3)X2+2Ag. Argintul se depune pe sârmă, iar ionii CuX2+ trecuți în soluție o colorează în albastru. Poziția față de hidrogen decide doar reacția cu acizii neoxidanți, nu deplasarea altor metale.
Sarcina electrică necesară obținerii a 16g de NaOH prin electroliza soluției de NaCl este:
77200C
19300C
38600C
9650C
Fiecare electron primit la catod produce un ion HOX− (2HX2O+2eX−HX2+2HOX−), deci ne−=nNaOH=0,4mol și Q=0,4⋅96500=38600C. 77200C socotește 2 electroni pentru fiecare NaOH, iar 19300C pune un singur electron la doi ioni HOX−.
Într-o pilă zinc–argint (anod de zinc în soluție de ZnX2+, catod de argint în soluție de AgX+), masa anodului scade cu 3,25g. Masa de argint depusă pe catod este:
5,4g
21,6g
2,7g
10,8g
Zn+2AgX+ZnX2++2Ag: fiecare atom de zinc cedează 2 electroni, care reduc doi ioni AgX+. nZn=3,25/65=0,05mol, deci nAg=0,1mol, m=10,8g. 5,4g folosește raportul 1:1, ca la pila Daniell, unde ambii ioni sunt divalenți.
Se electrolizează, cu electrozi inerți, 200g de soluție de NaX2SOX4 de concentrație 10%, până se descompun 20g de apă. Concentrația procentuală finală a NaX2SOX4 este:
10%
9,09%
11,11%
12,5%
Se descompune numai apa; sulfatul de sodiu rămâne neschimbat (20g), iar masa soluției scade la 180g: c=20/180⋅100=11,11%. Concentrația nu rămâne 10%, pentru că dispare solvent; 9,09% adaugă, în loc să scadă, cei 20g de apă.