[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-bac-chimie-225

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-bac-chimie-225
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model BAC Chimie · Chimie #225

10 grile din Legături chimice, Sistemul periodic, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul BAC Chimie

## Teaser gratuit, fără cont

1. Este formată din molecule polare substanța:

a) $\ce{CH4}$
b) $\ce{CO2}$
c) $\ce{NH3}$
d) $\ce{CCl4}$

Răspuns corect: c) $\ce{NH3}$

Molecula de amoniac este piramidală (perechea neparticipantă a azotului împinge cele trei legături N–H de aceeași parte), deci polaritățile legăturilor nu se anulează. $\ce{CH4}$ și $\ce{CCl4}$ (tetraedrice regulate) și $\ce{CO2}$ (liniară) au legăturile dispuse simetric: molecule nepolare.

2. În reactivul Schweizer, $[\ce{Cu(NH3)4}](\ce{OH})_2$, numărul de oxidare al cuprului și numărul de coordinare al ionului central sunt:

a) $+1$ și $2$
b) $+2$ și $4$
c) $+2$ și $6$
d) $+4$ și $4$

Răspuns corect: b) $+2$ și $4$

Liganzii $\ce{NH3}$ sunt neutri, iar ionul complex echilibrează doi ioni $\ce{OH-}$, deci este $[\ce{Cu(NH3)4}]^{2+}$ și cuprul are $+2$. Numărul de coordinare este numărul legăturilor coordinative ale ionului central: patru molecule de amoniac. $+4$ confundă numărul de liganzi cu numărul de oxidare, iar $+1$ și $2$ descriu ionul de argint din reactivul Tollens.

3. Dintre hidracizii halogenilor, punctul de fierbere cel mai ridicat îl are:

a) $\ce{HF}$
b) $\ce{HI}$
c) $\ce{HCl}$
d) $\ce{HBr}$

Răspuns corect: a) $\ce{HF}$

Între moleculele de $\ce{HF}$ se stabilesc legături de hidrogen (fluorul este mic și foarte electronegativ), mult mai puternice decât forțele van der Waals; de aceea $\ce{HF}$ fierbe în jurul a $20\,°\text{C}$, peste ceilalți hidracizi. La $\ce{HCl}$, $\ce{HBr}$ și $\ce{HI}$ punctul de fierbere crește cu masa molară, dar $\ce{HI}$, cel mai greu, rămâne sub $\ce{HF}$.

4. Sunt izoelectronici cu argonul atât cationul, cât și anionul din compusul ionic:

a) $\ce{CaF2}$
b) $\ce{MgS}$
c) $\ce{KCl}$
d) $\ce{NaCl}$

Răspuns corect: c) $\ce{KCl}$

$\ce{K+}$ ($19 - 1$) și $\ce{Cl-}$ ($17 + 1$) au câte $18$ electroni, configurația argonului. În $\ce{NaCl}$ și $\ce{MgS}$ cationul are $10$ electroni (configurația neonului), iar în $\ce{CaF2}$ anionul $\ce{F-}$ are $10$ — fiecare dintre aceștia are un singur ion cu configurația argonului.

5. Molecula de azot, $\ce{N2}$, conține o legătură covalentă triplă, iar molecula de oxigen, $\ce{O2}$, o legătură dublă, deoarece:

a) azotul are mai mulți electroni de valență decât oxigenul
b) oxigenul este mai electronegativ și pune în comun mai puțini electroni
c) atomul de azot are trei electroni necuplați, iar cel de oxigen doi
d) atomul de azot are trei perechi de electroni, iar cel de oxigen două

Răspuns corect: c) atomul de azot are trei electroni necuplați, iar cel de oxigen doi

Numărul de electroni pe care un atom îi pune în comun este dat de electronii lui necuplați. Azotul, $1s^2 2s^2 2p^3$, are trei electroni $2p$ necuplați (regula lui Hund), deci fiecare atom pune în comun trei: legătură triplă. Oxigenul, $1s^2 2s^2 2p^4$, are doar doi electroni necuplați: legătură dublă. Oxigenul are, de fapt, mai mulți electroni de valență ($6$ față de $5$); electronegativitatea hotărăște polaritatea unei legături, nu multiplicitatea ei, și nu contează între doi atomi identici; iar perechile de electroni ale atomului (una la azot, două la oxigen, în stratul de valență) rămân neparticipante, nu formează legături.