[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-bac-chimie-220

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-bac-chimie-220
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model BAC Chimie · Chimie #220

10 grile din Cinetică chimică, Structura atomului, Soluții și concentrații, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul BAC Chimie

## Teaser gratuit, fără cont

1. Atomul $^{27}_{13}\text{Al}$ conține:

a) $13$ protoni, $14$ neutroni și $10$ electroni
b) $14$ protoni, $13$ neutroni și $14$ electroni
c) $13$ protoni, $14$ neutroni și $13$ electroni
d) $13$ protoni, $27$ neutroni și $13$ electroni

Răspuns corect: c) $13$ protoni, $14$ neutroni și $13$ electroni

$Z = 13$ dă numărul de protoni și, atomul fiind neutru, pe cel de electroni; neutroni: $A - Z = 27 - 13 = 14$. $27$ este numărul de masă (protoni + neutroni), nu numărul de neutroni, iar $10$ electroni are ionul $\ce{Al^3+}$, nu atomul.

2. În sinteza amoniacului, $\ce{N2 + 3H2 -> 2NH3}$, amoniacul se formează cu viteza $0{,}6\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$. Viteza de consum a hidrogenului este:

a) $1{,}8\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$
b) $0{,}9\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$
c) $0{,}3\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$
d) $0{,}4\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$

Răspuns corect: b) $0{,}9\,\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{min}^{-1}$

Vitezele de consum și de formare sunt proporționale cu coeficienții: $v_{\ce{H2}}/3 = v_{\ce{NH3}}/2$, deci $v_{\ce{H2}} = 0{,}6 \cdot 3/2 = 0{,}9$. $0{,}4$ inversează raportul coeficienților, $0{,}3$ este viteza de consum a azotului, iar $1{,}8$ înmulțește cu $3$ fără a împărți la $2$.

3. Pentru o reacție, energia de activare a reacției directe este $90\,\text{kJ/mol}$, iar a reacției inverse $130\,\text{kJ/mol}$. Variația de entalpie a reacției directe și caracterul ei sunt:

a) $\Delta H = -220\,\text{kJ/mol}$, reacție exotermă
b) $\Delta H = +220\,\text{kJ/mol}$, reacție endotermă
c) $\Delta H = +40\,\text{kJ/mol}$, reacție endotermă
d) $\Delta H = -40\,\text{kJ/mol}$, reacție exotermă

Răspuns corect: d) $\Delta H = -40\,\text{kJ/mol}$, reacție exotermă

$\Delta H = E_{a,\text{directă}} - E_{a,\text{inversă}} = 90 - 130 = -40\,\text{kJ/mol}$: produșii sunt mai jos decât reactanții, deci reacția directă este exotermă. Semnul plus apare la scăderea în ordine inversă; valoarea $220$ adună cele două energii de activare, care se măsoară însă până la același complex activat și trebuie scăzute.

4. Pentru reacția $\ce{A + B -> C}$ s-au măsurat următoarele viteze inițiale (concentrații în mol/L, viteze în $\text{mol}\cdot\text{L}^{-1}\cdot\text{s}^{-1}$): pentru $[\text{A}] = 0{,}1$ și $[\text{B}] = 0{,}1$, $v = 2\cdot10^{-3}$; pentru $[\text{A}] = 0{,}2$ și $[\text{B}] = 0{,}1$, $v = 8\cdot10^{-3}$; pentru $[\text{A}] = 0{,}1$ și $[\text{B}] = 0{,}2$, $v = 2\cdot10^{-3}$.

Legea vitezei este:

a) $v = k[\text{A}]^2$
b) $v = k[\text{A}][\text{B}]$
c) $v = k[\text{A}]^4$
d) $v = k[\text{A}]^2[\text{B}]$

Răspuns corect: a) $v = k[\text{A}]^2$

Dublarea lui $[\text{A}]$, la $[\text{B}]$ constant, mărește viteza de $4 = 2^2$ ori: ordinul față de A este $2$ (nu $4$ — exponentul este puterea la care se ridică factorul $2$). Dublarea lui $[\text{B}]$ nu schimbă viteza: ordinul față de B este $0$, iar B nu apare în legea vitezei, deși este reactant. Legea vitezei se stabilește experimental, nu din coeficienții ecuației, de aceea $v = k[\text{A}][\text{B}]$ este greșită.

5. Dintre ionii de mai jos, raportul dintre numărul de electroni și numărul de protoni este cel mai mare pentru:

a) $\ce{O^2-}$
b) $\ce{S^2-}$
c) $\ce{Cl-}$
d) $\ce{F-}$

Răspuns corect: a) $\ce{O^2-}$

$\ce{O^2-}$: $10/8 = 1{,}25$; $\ce{S^2-}$: $18/16 = 1{,}125$; $\ce{F-}$: $10/9 \approx 1{,}11$; $\ce{Cl-}$: $18/17 \approx 1{,}06$. Contează sarcina raportată la numărul de protoni: aceeași sarcină $2-$ cântărește mai mult la un nucleu cu mai puțini protoni, așa că $\ce{O^2-}$ îl întrece pe $\ce{S^2-}$, deși ambii ioni au aceeași sarcină.