Spre deosebire de acidul lactic, acidul salicilic formează cu soluția de FeClX3 o colorație violetă, deoarece conține:
- o grupă carboxil legată direct de nucleul benzenic
- un atom de carbon asimetric în moleculă
- o grupă hidroxil legată direct de nucleul benzenic
- o grupă hidroxil legată de un atom de carbon secundar
- două grupe carboxil în poziția orto
Colorația cu FeClX3 este reacția de recunoaștere a grupei hidroxil fenolice — grupa −OH legată direct de nucleul aromatic, prezentă în acidul o-hidroxibenzoic. Grupa carboxil aromatică nu dă această reacție (acidul benzoic nu o dă), acidul salicilic nu are atom de carbon asimetric și nici două grupe carboxil, iar hidroxilul legat de un carbon secundar este alcoolic — tocmai situația din acidul lactic.Acidul malic, HOOC−CH(OH)−CHX2−COOH, conține în moleculă:
- două grupe hidroxil, o grupă carboxil și un atom de carbon asimetric
- două grupe carboxil, o grupă hidroxil și doi atomi de carbon asimetric
- trei grupe carboxil, o grupă hidroxil și un atom de carbon asimetric
- două grupe carboxil, o grupă hidroxil și un atom de carbon asimetric
- două grupe carboxil, o grupă hidroxil și niciun atom de carbon asimetric
Acidul malic (acidul hidroxibutandioic) are două grupe −COOH la capetele catenei și o grupă −OH la carbonul 2. Acesta este legat de −H, −OH, −COOH și −CHX2−COOH — patru substituenți diferiți, deci un singur atom de carbon asimetric; carbonul 3 (−CHX2−) are doi atomi de hidrogen și nu este asimetric.Esterul CHX3−CHX2−COO−CH(CHX3)X2 se numește:
- propanoat de izopropil
- izopropanoat de propil
- propanoat de propil
- acetat de izobutil
- butanoat de izopropil
Numele esterului se formează din numele anionului acidului urmat de numele radicalului alcoolului. Partea acidă, CHX3−CHX2−COOX−, provine de la acidul propanoic (propanoat), iar radicalul −CH(CHX3)X2 este izopropil. „Izopropanoat de propil” inversează rolurile, „acetat de izobutil” are partea acidă cu doi atomi de carbon, iar „butanoat” ar cere patru atomi de carbon în partea acidă.Are doi atomi de carbon asimetric în moleculă hidroxiacidul:
- CHX3−CH(OH)−COOH
- HOOC−CH(OH)−CHX2−COOH
- HO−CHX2−CH(OH)−COOH
- HOOC−CH(OH)−CH(OH)−COOH
- HOOC−CHX2−C(OH)(COOH)−CHX2−COOH
În acidul tartric (HOOC−CH(OH)−CH(OH)−COOH) ambii atomi de carbon centrali sunt legați de −H, −OH, −COOH și de restul −CH(OH)−COOH, deci sunt asimetrici. Acidul lactic, acidul malic și acidul gliceric (HO−CHX2−CH(OH)−COOH) au câte un singur atom de carbon asimetric, iar acidul citric niciunul: carbonul central poartă două grupe −CHX2−COOH identice.Referitor la esteri sunt corecte afirmațiile:1. esterii au puncte de fierbere mai scăzute decât acizii carboxilici izomeri cu ei2. formiatul de metil este izomer cu acidul propanoic3. acetatul de etil se folosește ca solvent4. hidroliza bazică a esterilor este o reacție reversibilă
- doar 1, 2 și 3 sunt corecte
- doar 1 și 3 sunt corecte
- doar 2 și 4 sunt corecte
- doar 4 este corectă
- toate cele patru sunt corecte sau toate sunt false
1 adevărat — moleculele de ester nu au atomi de hidrogen legați de oxigen și nu se asociază prin legături de hidrogen, ca acizii. 2 fals — HCOOCHX3 are formula CX2HX4OX2, aceeași cu a acidului acetic; acidul propanoic este CX3HX6OX2. 3 adevărat — este un solvent uzual (lacuri, adezivi, extracții). 4 fals — în mediu bazic acidul rezultat trece în sare (carboxilat), care nu mai reacționează cu alcoolul; saponificarea este practic ireversibilă. Corecte: 1 și 3.