[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-medicina-033

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-medicina-033
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Chimie #033 · Model admitere Medicină

10 grile, din Polimeri și materiale, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Reacția prin care molecule mici, nesaturate (monomeri), se unesc formând macromolecule, fără eliminarea unor molecule mici, se numește:

a) polimerizare
b) policondensare
c) policadiție
d) hidroliză
e) esterificare

Răspuns corect: a) polimerizare

Polimerizarea este o reacție de adiție în lanț: monomerii nesaturați (cu duble legături) se deschid și se unesc succesiv, fără a elimina vreun produs secundar — spre deosebire de policondensare, unde la fiecare legătură nouă se elimină o moleculă mică (de obicei apă).

2. Mătasea viscoză și acetatul de celuloză sunt fibre:

a) artificiale, obținute prin transformarea chimică a celulozei naturale
b) sintetice, obținute prin policondensarea unor monomeri de sinteză
c) naturale, proteice
d) naturale, celulozice, netransformate chimic
e) minerale

Răspuns corect: a) artificiale, obținute prin transformarea chimică a celulozei naturale

Fibrele artificiale se obțin prin transformarea chimică a unui polimer natural preexistent — aici celuloza, regenerată prin procedeul viscozei sau esterificată la acetat de celuloză. Fibrele sintetice (nailon, tergal) pornesc de la monomeri mici, obținuți prin sinteză chimică, nu dintr-un polimer natural; lâna și mătasea de vierme sunt fibrele proteice naturale.

3. Reacția de polimerizare la care participă doi sau mai mulți monomeri diferiți, incorporați în același lanț macromolecular, se numește:

a) copolimerizare
b) homopolimerizare
c) policondensare
d) vulcanizare
e) plastifiere

Răspuns corect: a) copolimerizare

Copolimerizarea folosește cel puțin doi monomeri diferiți (de exemplu stiren și butadienă, la cauciucul SBR); homopolimerizarea folosește un singur tip de monomer; policondensarea e un mecanism diferit (cu eliminare de molecule mici); vulcanizarea și plastifierea sunt procese ulterioare polimerizării, nu tipuri de polimerizare.

4. Cauciucul natural este format, din punct de vedere chimic, din:

a) cis-$1,4$-poliizopren
b) polibutadienă
c) policloropren
d) copolimer stiren-butadienă
e) poli(acetat de vinil)

Răspuns corect: a) cis-$1,4$-poliizopren

Cauciucul natural, extras din latexul arborelui Hevea brasiliensis, este poliizoprenul cu configurație cis la toate dublele legături rămase (cis-$1,4$-poliizopren) — configurația care îi dă elasticitatea caracteristică. Polibutadiena și copolimerul stiren-butadienă sunt cauciucuri SINTETICE; policloroprenul este neopren (tot sintetic); poli(acetatul de vinil) nu este un cauciuc.

5. Un eșantion de polietilenă are masa moleculară medie $70000$. Gradul de polimerizare mediu (numărul de unități structurale $\ce{-CH2-CH2-}$, $M=28\,\text{g/mol}$) este:

a) $2500$
b) $1250$
c) $5000$
d) $3500$
e) $2000$

Răspuns corect: a) $2500$

Gradul de polimerizare $n = M_{\text{macromoleculă}}/M_{\text{unitate}} = 70000/28 = 2500$.