Cetonele, spre deosebire de aldehide, NU se oxidează ușor cu reactivi blânzi (Tollens, Fehling, KMnOX4 la rece) deoarece:
- nu au niciun atom de hidrogen legat direct de carbonul carbonilic
- au o masă moleculară mai mare decât aldehidele
- nu conțin oxigen în moleculă
- reacționează doar cu bazele tari, nu cu oxidanții
- sunt insolubile în apă în orice condiții
Oxidarea blândă a unei aldehide constă în înlocuirea hidrogenului legat de carbonul carbonilic cu o grupare −OH, formând acidul carboxilic. La cetone, carbonul carbonilic este legat de doi atomi de carbon (fără niciun hidrogen), deci acest mecanism de oxidare nu este posibil; cetonele se oxidează doar în condiții drastice, prin scindarea catenei de o parte și de alta a grupării carbonil.Produsul condensării aldolice a două molecule de acetaldehidă (catalizată de NaOH diluat, la rece) este:
- 3-hidroxibutanal
- crotonaldehida (but-2-enal)
- acidul acetic
- etanolul
- acetona
În mediul bazic diluat, o moleculă de acetaldehidă (ca nucleofil, prin carbanionul format la carbonul α) adiționează la gruparea carbonil a unei a doua molecule de acetaldehidă, formând 3-hidroxibutanal (CHX3−CH(OH)−CHX2−CHO) — aldolul. Crotonaldehida rezultă abia ulterior, prin deshidratarea (condensarea crotonică) a acestui aldol, la încălzire.Prin deshidratarea (condensarea crotonică) a 3-hidroxibutanalului rezultă:
- crotonaldehida (but-2-enal)
- butanalul
- acidul crotonic
- 1-butanolul
- acetaldehida
Deshidratarea aldolului (3-hidroxibutanal), prin eliminarea unei molecule de apă între gruparea −OH și un hidrogen de la carbonul α vecin grupării carbonil, formează o dublă legătură C=C conjugată cu gruparea −CHO: rezultă crotonaldehida (but-2-enal, CHX3−CH=CH−CHO). Acidul crotonic ar rezulta printr-o oxidare suplimentară a crotonaldehidei, nu prin simpla deshidratare a aldolului.Prin condensarea aldolică a două molecule de propanonă (catalizată de NaOH diluat, la rece), gruparea funcțională nou-formată în produs este:
- hidroxil, alături de gruparea carbonil rămasă
- carboxil
- amino
- eter
- dublă legătură C=C
La fel ca la aldehide, condensarea aldolică a unei cetone are loc prin adiția unei molecule (ca nucleofil, la carbonul α) la gruparea carbonil a celei de-a doua molecule; produsul (diacetonalcoolul, 4-hidroxi-4-metilpentan-2-onă) conține atât o grupare hidroxil nou-formată, cât și gruparea carbonil rămasă neschimbată de la a doua moleculă de cetonă. Dubla legătură C=C apare abia la etapa de condensare crotonică (deshidratare), ulterioară.Propanona se obține prin oxidarea (dehidrogenarea) alcoolului:
- propan-2-ol
- propan-1-ol
- 2-metilpropan-2-ol
- etanol
- butan-1-ol
Un alcool secundar se oxidează la cetonă: propan-2-olul, CHX3−CH(OH)−CHX3, dă propanona, CHX3−CO−CHX3. Propan-1-olul, alcool primar, dă propanal; 2-metilpropan-2-olul, terțiar, nu se oxidează în aceste condiții; etanolul și butan-1-olul dau aldehidele corespunzătoare.