[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-medicina-012

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-medicina-012
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Chimie #012 · Model admitere Medicină

10 grile, din Hidrocarburi, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 10 grile dintr-o dată, ca la examen.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Reacția prin care un număr mare de molecule mici (monomeri) se unesc, prin legături covalente, într-o macromoleculă, se numește reacție de:

a) polimerizare
b) hidroliză
c) esterificare
d) saponificare
e) nitrare

Răspuns corect: a) polimerizare

Polimerizarea este reacția prin care molecule mici identice (monomeri), de regulă nesaturate, se unesc prin deschiderea legăturii $\pi$ într-un lanț macromolecular (polimer). Hidroliza, esterificarea, saponificarea și nitrarea sunt alte tipuri de reacții organice, care nu produc macromolecule prin unirea repetată a aceluiași monomer.

2. Polietena (polietilena) se obține prin polimerizarea:

a) etenei
b) propenei
c) acetilenei
d) etanului
e) stirenului

Răspuns corect: a) etenei

Polietena rezultă prin polimerizarea etenei ($\ce{CH2=CH2}$): $n\,\ce{CH2=CH2} \rightarrow \ce{(-CH2-CH2-)_n}$. Propena dă polipropenă, acetilena nu polimerizează în acest mod la nivel de manual, etanul este saturat (nu polimerizează), iar stirenul dă polistiren.

3. Monomerul din care se obține polipropena este:

a) propena
b) etena
c) izobutena
d) benzenul
e) clorura de vinil

Răspuns corect: a) propena

Polipropena se obține prin polimerizarea propenei ($\ce{CH2=CH-CH3}$). Etena dă polietenă, izobutena dă poliizobutenă, benzenul nu polimerizează prin deschiderea unei duble legături alifatice, iar clorura de vinil dă policlorură de vinil (PVC).

4. Tratarea unei alchene cu soluție apoasă diluată de $\ce{KMnO4}$, la rece (reacția Bayer), conduce la formarea unui:

a) diol vicinal (glicol)
b) aldehidă
c) acid carboxilic
d) dioxid de carbon ($\ce{CO2}$)
e) alcool terțiar

Răspuns corect: a) diol vicinal (glicol)

Reacția Bayer (oxidare blândă, $\ce{KMnO4}$ diluat și rece) adiționează doi atomi de oxigen la legătura dublă, formând un diol vicinal (doi $\ce{-OH}$ pe atomi de carbon adiacenți), cu decolorarea soluției violete de permanganat — test caracteristic de nesaturare. Aldehidele, acizii carboxilici și $\ce{CO2}$ se formează la oxidarea energică (concentrat, la cald), nu la oxidarea blândă.

5. Oxidarea energică (cu $\ce{KMnO4}$ în mediu de $\ce{H2SO4}$, la cald) a unei alchene cu structura $\ce{R2C=CH-R'}$ (un capăt al dublei legături disubstituit, celălalt monosubstituit) produce, prin scindarea legăturii duble:

a) o cetonă (din carbonul disubstituit) și un acid carboxilic (din carbonul monosubstituit)
b) doi acizi carboxilici
c) o cetonă și o aldehidă
d) două cetone
e) numai $\ce{CO2}$ și apă

Răspuns corect: a) o cetonă (din carbonul disubstituit) și un acid carboxilic (din carbonul monosubstituit)

La oxidarea energică, legătura dublă se scindează: un atom de carbon disubstituit (fără hidrogen pe el, $\ce{R2C=}$) devine cetonă, iar un atom de carbon monosubstituit (cu un hidrogen, $\ce{RCH=}$) devine acid carboxilic; un carbon terminal, nesubstituit ($\ce{H2C=}$), s-ar oxida până la $\ce{CO2}$. Pentru structura dată, cu un capăt disubstituit și celălalt monosubstituit, produșii sunt exact o cetonă și un acid carboxilic.
