[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-3-063

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-3-063
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Farmacie UMF Craiova #3 · Chimie #063

20 grile din glucide, compusi-cu-azot, acizi-carboxilici-si-esteri, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Farmacie UMF Craiova #3

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sunt reacții caracteristice alcoolilor monohidroxilici saturați:

a) Reacția cu $\ce{Na}$ metalic, cu degajare de $\ce{H2}$ și formare de alcoxid.
b) Deshidratarea intramoleculară, în prezența $\ce{H2SO4}$ concentrat la cald, cu formare de alchenă.
c) Oxidarea blândă a unui alcool primar cu $\ce{K2Cr2O7}/\ce{H2SO4}$, care conduce la o aldehidă, iar prin oxidare mai avansată, la acidul carboxilic corespunzător.
d) Reacția cu $\ce{NaHCO3}$, cu degajare de $\ce{CO2}$.
e) Reacția cu soluția apoasă de $\ce{NaOH}$, cu formare de alcoxid de sodiu.

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Alcoolii reacționează cu sodiul metalic, degajând hidrogen și formând alcoxidul corespunzător — adevărat. Deshidratarea intramoleculară cu $\ce{H2SO4}$ concentrat, la cald, elimină apă și formează alchena — adevărat. Oxidarea blândă a unui alcool primar (cu un atom de hidrogen la carbonul carbinolic) dă întâi o aldehidă, iar prin oxidare suplimentară, acidul carboxilic — adevărat. Alcoolii, spre deosebire de acizii carboxilici, sunt acizi mult mai slabi decât acidul carbonic și NU reacționează cu $\ce{NaHCO3}$ — falsă a patra afirmație. Alcoolii au un caracter acid mai slab decât apa, deci nu reacționează cu soluția apoasă de $\ce{NaOH}$ (dimpotrivă, alcoxizii sunt hidrolizați de apă) — falsă și ultima.

2. Sunt adevărate afirmațiile despre metanol și etanol:

a) Metanolul este toxic, putând provoca orbire sau deces prin metabolizare la formaldehidă și acid formic.
b) Etanolul se obține industrial prin fermentația alcoolică a glucozei, cu ajutorul drojdiilor (zimaza).
c) La fermentarea a $180\,\text{g}$ glucoză cu un randament de $75\%$, se obțin $69\,\text{g}$ etanol.
d) Metanolul se folosește ca solvent industrial și ca materie primă pentru sinteza formaldehidei.
e) $\ce{CH3OH}$ și $\ce{C2H5OH}$ au aceeași formulă moleculară, diferind doar prin poziția grupei hidroxil.

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Metanolul este o otravă puternică, metabolizată în organism la formaldehidă și acid formic, care afectează nervul optic — adevărat. Etanolul se obține clasic prin fermentația alcoolică a glucozei sub acțiunea zimazei din drojdii — adevărat. Calculul: $n(\text{glucoză})=180/180=1\,\text{mol}$; din $\ce{C6H12O6 -> 2C2H5OH + 2CO2}$ rezultă teoretic $2\,\text{mol}$ etanol, adică $2\times46=92\,\text{g}$; cu randamentul de $75\%$: $92\times0{,}75=69\,\text{g}$ — adevărat. Metanolul este solvent industrial și materie primă pentru formaldehidă — adevărat. Metanolul ($\ce{CH3OH}$, un atom de carbon) și etanolul ($\ce{C2H5OH}$, doi atomi de carbon) au formule moleculare DIFERITE, nu doar poziții diferite ale grupei hidroxil — falsă ultima afirmație.

3. Sunt reacții caracteristice fenolului:

a) Reacția cu $\ce{Na}$ metalic, cu degajare de $\ce{H2}$.
b) Reacția cu soluție de $\ce{NaOH}$, cu formare de fenoxid de sodiu.
c) Reacția cu $\ce{NaHCO3}$, cu degajare de $\ce{CO2}$.
d) Reacția de substituție electrofilă cu apă de brom, în exces, cu formarea unui precipitat de $2$,$4$,$6$-tribromofenol.
e) Reacția de adiție a hidrogenului la nucleul aromatic, la temperatura camerei, fără catalizator.

Răspunsuri corecte: a), b), d)

Fenolul, având caracter slab acid, reacționează cu sodiul metalic, degajând hidrogen — adevărat. Reacționează și cu $\ce{NaOH}$, o bază tare, formând fenoxid de sodiu — adevărat. Fiind un acid mai slab decât acidul carbonic, fenolul NU deplasează $\ce{CO2}$ din $\ce{NaHCO3}$ — falsă a treia afirmație. Nucleul aromatic activat de gruparea $\ce{-OH}$ (efect $+M$) se bromurează ușor, fără catalizator, în pozițiile orto și para, formând precipitatul alb de $2$,$4$,$6$-tribromofenol — adevărat. Hidrogenarea nucleului aromatic necesită întotdeauna catalizator metalic și, de regulă, temperatură și presiune ridicate, nu decurge spontan la temperatura camerei — falsă ultima afirmație.

4. Sunt adevărate afirmațiile privind bazicitatea aminelor:

a) Metilamina este o bază mai tare decât amoniacul, datorită efectului inductiv $+I$ al grupei metil.
b) Anilina este o bază mai slabă decât amoniacul, deoarece perechea de electroni a azotului se delocalizează parțial în nucleul aromatic.
c) Anilina este o bază mai tare decât metilamina.
d) Toate aminele aromatice sunt baze mai tari decât toate aminele alifatice.
e) Difenilamina este o bază mai tare decât anilina.

Răspunsuri corecte: a), b)

Grupa metil donează electroni prin efect inductiv $+I$, crescând disponibilitatea perechii de electroni a azotului, deci metilamina este mai bazică decât amoniacul — adevărat. La anilină, perechea de electroni a azotului se conjugă parțial cu nucleul aromatic, scăzând disponibilitatea ei pentru protonare, deci anilina este mai slab bazică decât amoniacul — adevărat. Anilina fiind mai slab bazică decât amoniacul, iar metilamina mai bazică decât amoniacul, anilina este, de fapt, mult mai slab bazică decât metilamina, nu mai tare — falsă a treia afirmație. Aminele aromatice sunt, ca regulă generală, MAI SLAB bazice decât cele alifatice, nu invers — falsă a patra. Difenilamina, cu doi radicali fenil care delocalizează și mai mult perechea de electroni a azotului, este mai slab bazică decât anilina, nu mai tare — falsă și ultima.

5. Sunt reacții caracteristice aminelor:

a) Reacția cu acizi tari, precum $\ce{HCl}$, cu formarea unei săruri de amoniu substituit.
b) Alchilarea cu $\ce{CH3Cl}$, prin care o amină primară poate trece succesiv în amină secundară, amină terțiară și sare cuaternară de amoniu.
c) Tratarea sării de amoniu substituit cu o bază tare, precum $\ce{NaOH}$, care pune amina în libertate.
d) Reacția cu $\ce{NaOH}$, cu formare de sare de sodiu a aminei.
e) Reacția directă cu $\ce{O2}$ din aer, la temperatura camerei, care transformă rapid orice amină în nitroderivat.

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Perechea de electroni neparticipanți a azotului acceptă un proton de la acizii tari, formând sarea de amoniu substituit — adevărat. Aminele se alchilează cu derivați halogenați: atomii de hidrogen de la azot sunt înlocuiți succesiv cu radicali, obținându-se amine secundare, terțiare și, în final, săruri cuaternare de amoniu — adevărat. O bază tare deplasează amina, bază mai slabă, din sarea ei: $\ce{R-NH3+Cl- + NaOH -> R-NH2 + NaCl + H2O}$ — adevărat. Aminele au caracter bazic, nu acid, deci nu formează săruri cu $\ce{NaOH}$ — falsă a patra afirmație. Aminele nu se transformă spontan în nitroderivați prin simplă expunere la aer, la temperatura camerei — falsă și ultima.