[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-2-062

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-2-062
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Farmacie UMF Craiova #2 · Chimie #062

20 grile din introducere-chimia-organica, compusi-hidroxilici, acizi-carboxilici-si-esteri, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Farmacie UMF Craiova #2

## Teaser gratuit, fără cont

1. Sunt caracteristice legăturilor covalente carbon-carbon și carbon-hidrogen din compușii organici:

a) sunt legături nepolare sau slab polare, formate prin punerea în comun a unor perechi de electroni
b) au energie de legătură relativ mare, motiv pentru care ruperea lor necesită, de regulă, căldură, lumină sau catalizatori
c) sunt legături ionice, cu transfer complet de electroni de la carbon la hidrogen
d) se rup spontan, la temperatura camerei, fără niciun aport de energie din exterior
e) conferă catenei de carbon o polaritate foarte mare, comparabilă cu a unei legături ionice

Răspunsuri corecte: a), b)

Legăturile carbon-carbon și carbon-hidrogen sunt legături covalente, formate prin punerea în comun a electronilor de valență — adevărat pentru prima afirmație. Fiind relativ puternice, ele rămân stabile la temperatura camerei și se rup, de regulă, doar în condiții energice (încălzire, iradiere UV, catalizatori) — adevărat pentru a doua. Nu există transfer complet de electroni (nu sunt legături ionice), nu se rup spontan fără energie din exterior, iar diferența mică de electronegativitate dintre carbon și hidrogen face ca aceste legături să fie nepolare sau slab polare, nu puternic polare ca o legătură ionică.

2. Sunt corecte, referitor la clasificarea compușilor organici:

a) compușii se pot clasifica, după natura catenei, în compuși aciclici (catenă deschisă) și compuși ciclici (catenă închisă)
b) compușii se pot clasifica, după grupa funcțională prezentă, în alcooli, acizi carboxilici, amine etc.
c) izomerii de catenă și izomerii de poziție aparțin aceleiași clase funcționale, dar diferă prin structura catenei, respectiv prin poziția grupei funcționale sau a legăturii multiple
d) toți compușii organici cu aceeași formulă moleculară au proprietăți fizice și chimice identice
e) seria omoloagă grupează compuși cu grupe funcționale diferite, dar cu aceeași formulă moleculară

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Clasificarea compușilor organici se face, cel mai frecvent, după natura catenei (aciclică sau ciclică) și după grupa funcțională prezentă — adevărat pentru primele două afirmații. Izomerii de catenă (structuri de catenă diferite) și izomerii de poziție (poziție diferită a grupei funcționale sau a legăturii multiple pe aceeași catenă) rămân, în ambele cazuri, în aceeași clasă funcțională — adevărat pentru a treia. Compușii cu aceeași formulă moleculară (izomerii) au structuri diferite și, de regulă, proprietăți fizice și chimice diferite — fals pentru a patra; o serie omoloagă grupează compuși cu aceeași grupă funcțională și formule moleculare diferite, separate prin unitatea metilenică, nu compuși cu grupe funcționale diferite și aceeași formulă moleculară — fals pentru a cincea.

3. Sunt corecte afirmațiile referitoare la tipurile de formule folosite pentru a reprezenta compușii organici:

a) formula moleculară indică doar numărul de atomi din fiecare element, fără a preciza modul în care aceștia sunt legați între ei
b) formula de structură desfășurată arată explicit toate legăturile dintre atomii moleculei
c) formula moleculară, luată singură, este suficientă pentru a distinge între ei doi izomeri
d) formula de structură semidesfășurată (condensată) nu poate fi folosită pentru compuși cu catenă ramificată
e) doi compuși cu formule moleculare diferite sunt, întotdeauna, izomeri unul față de celălalt

Răspunsuri corecte: a), b)

Formula moleculară dă doar compoziția atomică a moleculei, fără informații despre conectivitate — adevărat pentru prima afirmație. Formula de structură desfășurată arată fiecare legătură în parte, inclusiv ramificațiile — adevărat pentru a doua. Cum izomerii au, prin definiție, aceeași formulă moleculară dar structuri diferite, formula moleculară singură NU poate distinge între ei — fals pentru a treia; formula semidesfășurată se folosește frecvent tocmai pentru compuși ramificați, indicând substituenții direct pe atomul de care sunt legați — fals pentru a patra; izomeria presupune aceeași formulă moleculară, deci doi compuși cu formule moleculare diferite nu pot fi izomeri — fals pentru a cincea.

4. Referitor la fenomenul de izomerie sunt corecte afirmațiile:

a) izomerii au aceeași formulă moleculară, dar structuri diferite
b) izomeria de catenă apare atunci când compușii diferă prin modul de ramificare a catenei de carbon
c) izomeria de poziție apare atunci când compușii diferă prin poziția unei grupe funcționale sau a unei legături multiple pe aceeași catenă
d) doi izomeri au întotdeauna aceleași proprietăți fizice, deoarece sunt formați din aceiași atomi
e) metanul, cel mai simplu alcan, poate avea izomeri de catenă

Răspunsuri corecte: a), b), c)

Izomerii sunt, prin definiție, compuși cu aceeași formulă moleculară dar structuri diferite — adevărat pentru prima afirmație. Izomeria de catenă privește modul de ramificare a scheletului de carbon, iar izomeria de poziție privește locul unei grupe funcționale sau al unei legături multiple pe aceeași catenă — adevărat pentru a doua și a treia. Structuri diferite înseamnă, de regulă, proprietăți fizice diferite (puncte de topire și de fierbere, densitate etc.) — fals pentru a patra; izomeria de catenă necesită cel puțin patru atomi de carbon pentru a permite o ramificație, deci metanul nu poate avea izomeri de catenă — fals pentru a cincea.

5. Sunt reguli corecte de nomenclatură IUPAC pentru compușii organici aciclici:

a) se alege drept catenă principală cea mai lungă catenă continuă de atomi de carbon din moleculă
b) atomii de carbon ai catenei principale se numerotează astfel încât substituenții (sau grupa funcțională) să primească cei mai mici indici de localizare posibili
c) substituenții se denumesc și se ordonează, de regulă, alfabetic în numele compusului
d) numărul de substituenți identici, repetați de mai multe ori în moleculă, se indică prin prefixele di-, tri-, tetra- etc.
e) numerotarea catenei principale se face întotdeauna de la capătul cel mai apropiat de un atom de hidrogen izolat

Răspunsuri corecte: a), b), c), d)

Regulile de bază ale nomenclaturii IUPAC pentru compuși aciclici sunt: alegerea celei mai lungi catene continue drept catenă principală; numerotarea acesteia astfel încât substituenții (sau grupa funcțională principală) să primească indicii cei mai mici; ordonarea alfabetică a substituenților în numele compusului; și folosirea prefixelor multiplicative (di-, tri-, tetra- etc.) pentru a arăta de câte ori se repetă un substituent identic — toate patru adevărate. Nu există o regulă legată de „un atom de hidrogen izolat”; numerotarea se face în funcție de indicii de localizare cei mai mici pentru substituenți sau grupa funcțională, nu în raport cu un atom de hidrogen — fals pentru a cincea.