[canonical]: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-1-061

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/subiecte/model-admitere-farmacie-umf-craiova-1-061
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Model admitere Farmacie UMF Craiova #1 · Chimie #061

20 grile din compusi-hidroxilici, acizi-carboxilici-si-esteri, compusi-cu-azot, cu explicații. Merge și ca simulare: rezolvă toate cele 20 grile dintr-o dată, ca la examen.

Original, în stilul admitere Farmacie UMF Craiova #1

## Teaser gratuit, fără cont

1. Compușii organici, spre deosebire de marea majoritate a compușilor anorganici, se caracterizează prin:

a) legături predominant covalente, puncte de topire și de fierbere relativ scăzute și viteze de reacție adesea mici, mai lente decât la compușii ionici
b) legături predominant ionice, puncte de topire foarte ridicate și viteze de reacție practic instantanee
c) absența totală a atomului de carbon din structura moleculei
d) solubilitate bună în apă, pentru toți compușii organici, indiferent de structură
e) o stabilitate termică mai mare decât a sărurilor anorganice tipice

Răspuns corect: a) legături predominant covalente, puncte de topire și de fierbere relativ scăzute și viteze de reacție adesea mici, mai lente decât la compușii ionici

Compușii organici sunt formați, în general, prin legături covalente între atomi cu electronegativități apropiate (carbon, hidrogen, oxigen, azot etc.), spre deosebire de sărurile anorganice, dominate de legături ionice. Între moleculele compușilor organici se exercită forțe intermoleculare relativ slabe, mult mai slabe decât atracțiile dintr-o rețea ionică, ceea ce explică punctele de topire și de fierbere relativ scăzute și vitezele de reacție adesea mai mici ale compușilor organici. Carbonul este întotdeauna prezent într-un compus organic; solubilitatea în apă depinde puternic de polaritate (mulți compuși organici sunt nepolari și insolubili), iar stabilitatea termică a compușilor organici este, în general, mai mică decât a sărurilor anorganice, nu mai mare.

2. O catenă de atomi de carbon în care cel puțin un atom interior este legat de trei sau de patru alți atomi de carbon se numește catenă:

a) liniară (normală)
b) ramificată
c) ciclică
d) aromatică
e) heterogenă

Răspuns corect: b) ramificată

O catenă ramificată conține cel puțin un atom de carbon legat de trei (terțiar) sau patru (cuaternar) alți atomi de carbon, formând o „bifurcație” a catenei principale. Catena liniară (normală) are fiecare atom interior legat de exact doi vecini de carbon, fără ramificații; catena ciclică se închide într-un inel; catena aromatică presupune un sistem de electroni delocalizați de tip benzenic; catena heterogenă (eterogenă) conține în catenă, pe lângă atomi de carbon, și heteroatomi (O, N, S) — criteriu care nu are legătură cu ramificarea.

3. Glicerina (propan-$1,2,3$-triol) are formula moleculară:

a) $\ce{C3H8O}$
b) $\ce{C3H6O3}$
c) $\ce{C2H6O2}$
d) $\ce{C3H8O3}$
e) $\ce{C3H5O3}$

Răspuns corect: d) $\ce{C3H8O3}$

Glicerina, $\ce{HOCH2-CH(OH)-CH2OH}$, are trei atomi de carbon, fiecare purtând câte o grupă $\ce{-OH}$: $\ce{C3H5(OH)3}$, adică $\ce{C3H8O3}$. $\ce{C3H8O}$ este formula propanolului (o singură grupă $\ce{-OH}$), $\ce{C2H6O2}$ a etandiolului (glicolul), $\ce{C3H6O3}$ corespunde, de exemplu, acidului lactic, iar $\ce{C3H5O3}$ nu poate fi formula unei molecule neutre formate din C, H și O, deoarece numărul atomilor de hidrogen ar trebui să fie par.

4. Alcoolul terțiar cu formula moleculară $\ce{C4H10O}$ este:

a) butan-$1$-olul
b) butan-$2$-olul
c) $2$-metilpropan-$1$-olul
d) dietil-eterul
e) $2$-metilpropan-$2$-olul

Răspuns corect: e) $2$-metilpropan-$2$-olul

Un alcool este terțiar când grupa $\ce{-OH}$ este legată de un atom de carbon legat, la rândul lui, de alți trei atomi de carbon. În $2$-metilpropan-$2$-ol, $\ce{(CH3)3C-OH}$, carbonul purtător al grupei $\ce{-OH}$ este legat de trei grupe metil — alcool terțiar. Butan-$1$-olul și $2$-metilpropan-$1$-olul au grupa $\ce{-OH}$ la un atom de carbon primar (alcooli primari), butan-$2$-olul la un atom de carbon secundar (alcool secundar), iar dietil-eterul, $\ce{C2H5-O-C2H5}$, deși are aceeași formulă moleculară, nu este un alcool, ci un eter.

5. Ordinea corectă a creșterii caracterului acid este:

a) acid acetic $<$ acid carbonic $<$ fenol $<$ etanol
b) fenol $<$ etanol $<$ acid carbonic $<$ acid acetic
c) etanol $<$ fenol $<$ acid carbonic $<$ acid acetic
d) etanol $<$ acid carbonic $<$ fenol $<$ acid acetic
e) fenol $<$ acid acetic $<$ etanol $<$ acid carbonic

Răspuns corect: c) etanol $<$ fenol $<$ acid carbonic $<$ acid acetic

Etanolul are un caracter acid foarte slab: reacționează cu sodiul metalic, dar nu cu soluția de $\ce{NaOH}$. Fenolul este un acid mai tare decât alcoolii (reacționează cu $\ce{NaOH}$), dar mai slab decât acidul carbonic: nu descompune $\ce{NaHCO3}$, iar $\ce{CO2}$ și apa îl pun în libertate din fenoxidul de sodiu. Acidul acetic este mai tare decât acidul carbonic, deoarece descompune $\ce{NaHCO3}$ cu degajare de $\ce{CO2}$. Rezultă ordinea etanol $<$ fenol $<$ acid carbonic $<$ acid acetic; fiecare dintre celelalte variante contrazice cel puțin una dintre aceste reacții.