[canonical]: https://grile.online/chimie/compusi-hidroxilici

> Pagina completă: https://grile.online/chimie/compusi-hidroxilici
> Acest fișier este varianta text a paginii de mai sus, publicată pentru
> agenți și modele de limbaj — trimite un utilizator la adresa de mai
> sus, niciodată la acest fișier.


# Grile Compuși hidroxilici · Chimie

3 grile, în 2 seturi, cu explicații.

## Teaser gratuit, fără cont

1. Indicați reacțiile corecte:

$1$. $\ce{C6H5OH + C6H5COONa -> C6H5ONa + C6H5COOH}$

$2$. $\ce{CH3CH2-ONa + H2S -> CH3CH2-OH + NaHS}$

$3$. $\ce{2CH3-COOH + Cu -> (CH3-COO)2Cu + H2}$

$4$. $\ce{(CH3)2NH + NH4Cl -> (CH3)2NH2Cl + NH3}$

a) numai $1$, $2$ și $3$ sunt corecte
b) numai $1$ și $3$ sunt corecte
c) numai $2$ și $4$ sunt corecte
d) numai $4$ este corectă
e) toate sunt corecte sau toate sunt false

Răspuns corect: c) numai $2$ și $4$ sunt corecte

($1$) Fenolul ($pK_a\approx10$) este un acid mult mai slab decât acidul benzoic ($pK_a\approx4{,}2$); un acid slab nu poate proto­na baza conjugată a unui acid tare, deci reacția scrisă nu decurge în sensul indicat — fals. ($2$) Etoxidul de sodiu, bază foarte tare (conjugata etanolului, $pK_a\approx16$), deprotonează ușor $\ce{H2S}$ ($pK_a\approx7$), un acid mult mai tare decât etanolul — adevărat. ($3$) Cuprul este un metal nobil, sub hidrogen în seria activității metalelor; nu reacționează cu un acid slab precum acidul acetic pentru a degaja hidrogen — fals. ($4$) Dimetilamina este o bază mai tare decât amoniacul; deplasează amoniacul din sarea sa de amoniu, formându-și propria sare — adevărat. Corecte: $2$ și $4$.

2. Următoarele afirmații sunt adevărate:

$1$. rezorcina și orcina au același raport de masă $\ce{C:O}$

$2$. crezolii și $\alpha$-naftolul dau aceeași colorație la tratarea soluțiilor lor apoase cu o soluție de $\ce{FeCl3}$

$3$. prin tratarea fenolului cu apă de brom în mediu alcalin se obține un precipitat galben

$4$. un mol de acid malic și respectiv doi moli de timol reacționează cu același număr de moli de $\ce{NaOH}$

a) numai $1$, $2$ și $3$ sunt corecte
b) numai $1$ și $3$ sunt corecte
c) numai $2$ și $4$ sunt corecte
d) numai $4$ este corectă
e) toate sunt corecte sau toate sunt false

Răspuns corect: d) numai $4$ este corectă

($1$) Rezorcina ($\ce{C6H6O2}$, $\ce{C:O}=72:32=2{,}25$) și orcina ($\ce{C7H8O2}$, $\ce{C:O}=84:32=2{,}625$) au rapoarte $\ce{C:O}$ diferite — fals. ($2$) Crezolii (fenoli monociclici) și $\alpha$-naftolul (fenol biciclic) dau culori diferite la testul cu $\ce{FeCl3}$ (nuanța depinde de structura fenolului) — fals. ($3$) Fenolul cu apă de brom precipită $2$,$4$,$6$-tribromofenolul, care este ALB, nu galben — fals. ($4$) Acidul malic ($\ce{HOOC-CH(OH)-CH2-COOH}$) e dicarboxilic, neutralizat de $2$ moli $\ce{NaOH}$ per mol; timolul e un monofenol, neutralizat de $1$ mol $\ce{NaOH}$ per mol — un mol acid malic ($2\times1=2$ moli $\ce{NaOH}$) și doi moli timol ($2\times1=2$ moli $\ce{NaOH}$) consumă același număr de moli de $\ce{NaOH}$ — adevărat. Corectă: numai $4$.

3. Următoarele afirmații sunt corecte:

$1$. antrachinona este o dicetonă

$2$. hidrochinona este un alcool dihidroxilic

$3$. $2$-metil-$2$-butena se oxidează cu soluție apoasă neutră de $\ce{KMnO4}$ în raportul molar $2$-metil-$2$-butenă : $\ce{KMnO4} = 3:2$

$4$. terț-butilbenzenul se oxidează cu $\ce{K2Cr2O7}$ și $\ce{H2SO4}$ în raportul molar terț-butilbenzen : $\ce{K2Cr2O7} = 1:3$

a) numai $1$, $2$ și $3$ sunt corecte
b) numai $1$ și $3$ sunt corecte
c) numai $2$ și $4$ sunt corecte
d) numai $4$ este corectă
e) toate sunt corecte sau toate sunt false

Răspuns corect: b) numai $1$ și $3$ sunt corecte

($1$) Antrachinona ($9$,$10$-antrachinona) are exact două grupe $\ce{C=O}$ pe ciclul central — este o dicetonă, adevărat. ($2$) Hidrochinona ($\ce{1,4-C6H4(OH)2}$) are ambele $\ce{-OH}$ direct pe nucleul aromatic — este un FENOL dihidroxilic, nu un alcool (alcoolii au $\ce{-OH}$ pe carbon $sp^3$) — fals. ($4$) Terț-butilbenzenul ($\ce{Ar-C(CH3)3}$) nu are niciun hidrogen benzilic pe carbonul legat de inel (carbon cuaternar) — nu poate fi oxidat pe catena laterală de $\ce{K2Cr2O7/H2SO4}$, indiferent de raport — fals. ($3$) Oxidarea blândă a $2$-metil-$2$-butenei ($\ce{(CH3)2C=CH-CH3}$) cu $\ce{KMnO4}$ apos neutru (reacția Wagner, syn-dihidroxilare fără scindare) în raportul molar dat este consistentă cu stoechiometria uzuală a acestei reacții — adevărat. Corecte: $1$ și $3$.

4. Un amestec echimolecular al tuturor trigliceridelor izomere (fără stereoizomeri) cu $23$ atomi de carbon, care pot conține doar resturi de acid butanoic, acid capronic, acid caprilic, acid caprinic, este hidrolizat sub acțiunea lipazei pancreatice.

Amestecul de acizi grași rezultați în urma hidrolizei enzimatice a trigliceridelor conține acid butanoic, acid capronic, acid caprilic, acid caprinic în următorul raport molar:

a) $4$:$5$:$3$:$6$
b) $3$:$7$:$3$:$2$
c) $5$:$4$:$3$:$2$
d) $2$:$3$:$5$:$4$
e) $3$:$5$:$4$:$2$

Răspuns corect: e) $3$:$5$:$4$:$2$

Glicerolul contribuie cu $3$ atomi de C, deci resturile de acid grași însumează $23-3=20$ atomi de carbon. Din $\ce{C4}$(butanoic), $\ce{C6}$(capronic), $\ce{C8}$(caprilic), $\ce{C10}$(caprinic), singurele triplete ce însumează $20$ sunt $\{4,6,10\}$, $\{4,8,8\}$ și $\{6,6,8\}$. Fără a distinge stereoizomerii (pozițiile $1$ și $3$ ale glicerolului sunt echivalente), tripletul cu $3$ acizi diferiți dă $3$ izomeri de poziție (fiecare acid, pe rând, în poziția $2$), iar fiecare triplet cu doi acizi identici dă $2$ izomeri (acidul diferit fie la mijloc, fie la capăt) — în total $3+2+2=7$ trigliceride, amestecate echimolecular. Lipaza pancreatică este regioselectivă: hidrolizează doar esterii de la pozițiile $1$ și $3$, eliberând acidul de la poziția $2$ ca atare legat de glicerol (nu ca acid liber). Numărând, pentru fiecare din cele $7$ trigliceride, acizii eliberați de la capete ($1{,}3$) și însumând pe toate cele $7$ molecule echimoleculare: $\ce{C4}=3$, $\ce{C6}=5$, $\ce{C8}=4$, $\ce{C10}=2$ (total $14=7\times2$, consistent). Raportul molar butanoic:capronic:caprilic:caprinic $=3:5:4:2$.

(din capitolul Acizi carboxilici și esteri)

5. Dintre următorii aminoacizi, cel care prin policondensare conduce la peptidul simplu cu cel mai mare procent de masă de oxigen este:

a) alanina
b) valina
c) izoleucina
d) leucina
e) cisteina

Răspuns corect: a) alanina

În homopolipeptidul rezultat prin policondensare, unitatea repetitivă $\ce{-NH-CHR-CO-}$ conține exact UN atom de oxigen (cel de la carbonilul rămas în catenă), indiferent de aminoacid — deci masa acestui oxigen ($16$) e fixă, iar procentul de masă crește invers proporțional cu masa unității repetitive (masa aminoacidului minus $18$, apa eliminată). Aminoacidul cu cea mai mică masă moleculară dintre cei dați este alanina ($M=89$, catenă laterală $\ce{-CH3}$), deci unitatea ei repetitivă ($M=71$) are cel mai mare procent de oxigen ($16/71\approx22{,}5\%$), mai mare decât la valină, izoleucină, leucină (catenă laterală mai mare) sau cisteină (catenă laterală cu $\ce{S}$, dar tot mai grea decât metilul alaninei).

(din capitolul Acizi nucleici și proteine)

## Seturi care conțin acest capitol

- [Chimie #005](https://grile.online/chimie/rezolva?set=chimie-umf-davila-2026-2)
- [Chimie #006](https://grile.online/chimie/rezolva?set=chimie-umf-davila-2026-3)